noapte, descoperim că sunt suficiente locuri libere înăuntru şi deci coada a fost organizată spre a impresiona trecătorii printr-o dovadă falsă a popularităţii clubului, ar trebui să plecăm imediat şi să-i anunţăm şi pe cei de la coadă de ce am plecat.

  Pe scurt, ar trebui să fim dispuşi să folosim boicotul, ameninţarea, confruntarea, cenzura, protestul verbal şi aproape orice altceva pentru a ne răzbuna.

  Eu nu mă consider un om răzbunător de felul meu, dar susţin activ asemenea acţiuni războinice deoarece, într-un fel, mă simt în război cu exploatatorii – noi toţi ar trebui să fim.

  Este important să recunoaştem că nu dorinţa lor de a obţine profit ne trezeşte ostilitatea; în fond, toţi împărtăşim într-o anumită măsură o asemenea dorinţă. Adevărata perfidie şi lucrul pe care nu trebuie să îl tolerăm este orice încercare de a obţine profit într-un mod care ameninţă valabilitatea scurtăturilor pe care le folosim. Ritmul rapid al vieţii moderne zilnice cere să avem la dispoziţie scurtături demne de încredere, reguli practice şi sigure pe baza cărora să facem faţă acestui ritm.

  Aceste scurtături nu mai sunt un lux; ele sunt adevărate necesităţi care vor deveni tot mai vitale pe măsură ce pulsul vieţii zilnice se accelerează.

  De aceea, ar trebui să fim dispuşi să trecem la represalii ori de câte ori vedem ca cineva trădează una dintre regulile noastre practice în scopul de a obţine profit. Vrem ca aceste reguli practice să fie cât se poate de eficiente.

  Dar, în măsura în care ele nu-şi fac datoria pentru ca sunt mereu subminate de trucurile unor profitori, fireşte că le vom folosi mai puţin şi vom fi mai puţin capabili să înfruntăm eficient povara deciziilor din zilele noastre. Nu putem permite acest lucru fără să luptăm. Miza a ajuns prea mare.

 

 

          SFÂRŞIT

 

 

  1 Numele acestui cercetător al vieţii animalelor este cu adevărat chiar Fox (Vulpe). Vezi monografia sa din 1974 pentru o descriere completă a experimentului cu curca şi cu dihorul.

  2 Sursele pentru informaţiile despre măcăleandru şi despre pasărea cu gât albastru sunt, respectiv, lucrările lui Lack (1943) şi Peiponen (1960).

  3 Deşi există mai multe asemănări importante între oameni şi animale în cazul acestui gen de răspuns automat, sunt şi câteva diferenţe importante. Secvenţele de comportament automat la oameni sunt mai degrabă învăţate decât înnăscute, sunt mai flexibile faţă de cele foarte rigide ale animalelor şi răspund la un număr mai mare de factori declanşatori.

  4 Poate că răspunsul de felul „pentru că. doar pentru că”, obişnuit la copii atunci când li se cere să-şi explice comportamentul, provine din observaţia lor isteaţă despre neobişnuita putere pe care adulţii par s-o atribuie cuvintelor pentru că. Cititorul care doreşte să găsească o tratare sistematică a studiului privind copiile şi conceptualizarea lui o poate face studiind lucrarea lui Langerdin 1989.

  5 Sursele pentru informaţiile despre licurici şi despre peşti sunt lucrările lui Lloyd (1965) şi Eibl-Eibesfeldt (1958). Chiar dacă aceste creaturi par nişte exploatatori rapace, ele sunt întrecute în această privinţă de o specie de gândaci. Folosind o serie de declanşatori pe bază de miros şi pipăit, aceşti gândaci determină două specii de furnici să-i protejeze, să-i îngrijească, să-i hrănească în stadiul de larve şi să-i adăpostească pe timpul iernii când sunt adulţi. Răspunzând mecanic la trucurile declanşatoare ale gândacilor, furnicile îi tratează ca pe alte furnici. În interiorul cuiburilor de furnici, gândacii răspund ospitalităţii gazdelor mâncându-le ouăle şi larvele; cu toate acestea, ei nu sunt atacaţi niciodată (Holldobler, 1971)

  6 Studiile au fost realizate şi prezentate de Kenrick şi Gutierres (1980) care avertizează că oamenii ireal de frumoşi portretizaţi în mass media (actori, actriţe, modele) ne pot face să fim mai puţin satisfăcuţi de înfăţişarea unor posibili parteneri romantici disponibili în jurul nostru. Lucrări mai recente ale acestor autori aduc noi argumente care arată că expunerea faţă de atracţia sexuală exagerată a unor nuduri de tineri frumoşi (ca în Playboy sau Playgirl) face ca oamenii să devină mai puţin mulţumiţi de atracţia sexuală a soţului/soţiei sau a partenerului de viaţă (Kenrick, Gutierres şi Goldberg, 1989

  7 O descriere exactă a studiului cu felicitările de Crăciun este oferită de Kunz şi Woolcott (1976).

  8 Anumite societăţi au oficializat regula reciprocităţii transformând-o în ritual. Exista, de exemplu, obiceiul oficializat numit „Vartan Bhanji” de a face schimb de daruri şi care se practică în mod obişnuit în unele regiuni din Pakistan şi India. Gouldner (1960) remarcă în legătura cu acest obicei: „Este. de observat că sistemul împiedică eliminarea totală a obligaţiilor restante. Astfel, cu ocazia căsătoriei, oaspeţilor li se dăruiesc la plecare dulciuri. Cântărindu-le în mână, gazda poate spune „Acestea cinci sunt ale tale”, ceea ce înseamnă „Acestea sunt recompensa pentru ceea ce mi-ai oferit tu mai înainte” şi apoi mai adaugă câteva dulciuri spunând:Acestea sunt ale mele”. Cu viitoarea ocazie, ea va primi înapoi ceea ce a oferit plus o cantitate suplimentară care trebuie înapoiată ulterior, ş.a.m.d.

  9 Citatul este din Leakey şi Lewin (1978)

  10 Pentru o analiză mai completă, vezi Tiger şi Fox (1971).

  11 Experimentul este descris oficial în lucrarea lui Regan (1971)

  12 Afirmaţia apare în lucrarea lui Mauss (1954)

  13 Surpriza este ea însăşi un factor eficient de inducere a supunerii. Oamenii care se află în situaţia de a fi surprinşi de o solicitare îşi vor da acordul adeseori deoarece, pe moment, sunt nesiguri de ei şi, ca urmare, pot fi influenţaţi uşor. De pildă, specialiştii în psihologie socială Stanley Milgram şi John Sabini (1975) au arătat că există o probabilitate de două ori mai mare ca oamenii care călătoresc cu metroul din New York să-şi cedeze locul unei persoane care-i surprinde cu solicitarea: „Scuzaţi-mă, îmi puteţi ceda locul?”, comparativ cu cazul în care persoana solicitantă îi previne de intenţia sa spunându-i unui alt pasager că se gândeşte să solicite locul cuiva (56% faţă de 28%).

  14 Este interesant că un studiu multi-cultural a