Data: 31 mai 2011, 07.30

  Către: Anastasia Steele

  Anastasia, Mă supără faptul că, de cum te îndepărtezi de mine, poţi să comunici deschis şi sincer. De ce nu poţi să faci asta şi când suntem împreună?

  Da, sunt bogat. Obişnuieşte-te cu asta. De ce să nu cheltuiesc banii cu tine? Doar i-am spus tatălui tău că sunt iubitul tău, pentru numele lui Dumnezeu. Nu aşa procedează iubiţii? în calitate de Dominator al tău, mă aştept să accepţi fără crâcnire tot ceea ce cheltuiesc pentru tine. Apropo, spune-i şi mamei tale.

  Nu ştiu ce să răspund la comentariul tău cum că te simţi ca o târfă. Ştiu că nu asta ai scris, dar asta ai lăsat să se înţeleagă. Nu ştiu ce-aş putea să spun sau să fac ca să alung astfel de sentimente. Muncesc din greu ca să-mi pot cheltui banii aşa cum consider de cuviinţă. Aş putea să-ţi cumpăr tot ce-ţi doreşte inima, Anastasia, şi vreau să fac asta. Numeşte-o redistribuire a bogăţiei, dacă vrei. Sau să-ţi intre bine în cap că n-aş putea niciodată să gândesc despre tine aşa cum ai scris tu acolo şi sunt supărat că aşa te percepi. Pentru o tânără atât de inteligentă, de spirituală şi de frumoasă, ai mari probleme cu stima de sine şi mai că-mi vine să-ţi fac o programare la dr. Flynn.

  Îmi cer scuze că te-am speriat. Ideea de a-ţi inspira teamă mi se pare oribilă. Chiar ai crezut că te-aş lăsa să călătoreşti în cala pentru bagaje? Ţi-am oferit avionul meu particular, pentru Dumnezeu. Da, a fost o glumă, evident că proastă. Cu toate acestea, e drept că gândul la tine legată şi cu căluş la gură mă excită (asta nu e o glumă – e adevărat). Pot să renunţ la ladă – lăzile nu-mi fac nici o impresie. Ştiu că ai probleme cu ideea de căluş – am discutat despre asta – şi dacă vreodată o să vreau să-l folosesc, vom discuta despre asta. Ce cred eu că nu reuşeşti să înţelegi este faptul că, într-o relaţie Dominator-Supusă, Supusa e cea care deţine întreaga putere. Adică, tu. Repet – tu eşti cea care deţine toată puterea. Nu eu. În adăpostul pentru ambarcaţiuni, ai spus nu. Nu pot să te ating dacă spui nu – de-aia avem un contract cu privire la ceea ce accepţi sau nu să faci. Dacă încercăm lucruri şi nu ne plac, putem revizui contractul. Este la latitudinea ta – nu a mea. Şi, dacă nu vrei să fii legată şi băgată cu căluşul la gură într-o ladă, atunci nu se va întâmpla una ca asta.

  Vreau să-mi împărtăşesc stilul de viaţă cu tine. Niciodată nu mi-am dorit ceva aşa de mult. Sincer, sunt plin de admiraţie pentru tine, că o fată atât de inocentă e dispusă să încerce. Asta îmi spune mai multe decât ai putea vreodată să ştii. Nu reuşeşti să vezi că şi eu sunt prins în vraja ta, cu toate că ţi-am spus-o de nenumărate ori. Nu vreau să te pierd. Sunt neliniştit pentru că ai zburat cinci mii de kilometri doar ca să te distanţezi de mine câteva zile, pentru că nu poţi să gândeşti limpede în preajma mea. La fel mi se întâmplă şi mie, Anastasia. Când suntem împreună, raţiunea îmi dispare – asta e profunzimea sentimentelor mele pentru tine.

  Îţi înţeleg neliniştea. Am încercat să stau departe de tine. Ştiam că eşti lipsită de experienţă, deşi nu m-aş fi ţinut niciodată de capul tău dacă aş fi ştiut cu exactitate cât de inocentă eşti. Şi totuşi, reuşeşti să mă dezarmezi complet, aşa cum nimeni n-a mai reuşit până acum. Uite, de exemplu, e-mailul tău. L-am citit şi l-am recitit de nenumărate ori, încercând să-ţi înţeleg punctul de vedere. Trei luni este un interval de timp ales arbitrar. Vrei să-l facem şase luni, un an? Cât vrei să fie? Te-ar face asta să te simţi mai confortabil? Spune-mi.

  Înţeleg că pentru tine e un efort uriaş de încredere. Trebuie să-ţi câştig încrederea, dar, pentru acelaşi scop, trebuie să comunici cu mine când nu reuşesc să fac asta. Pari atât de puternică şi de stăpână pe tine, dar pe urmă citesc ce-ai scris aici şi văd o altă latură a ta. Trebuie să ne îndrumăm unul pe celălalt, Anastasia, iar eu nu pot să-mi iau indiciile decât de la tine. Trebuie să fii sinceră cu mine şi amândoi trebuie să găsim o cale pentru a face ca acest contract să funcţioneze.

  Îţi faci griji că n-ai fi bună pentru rolul de supusă. Mă rog, poate că-i adevărat. Dar, în ciuda acestui aspect, singurul loc în care îţi asumi comportamentul corect pentru o supusă este în sala de jocuri. Se pare că e singurul loc unde îmi dai voie să-mi exercit în mod corespunzător controlul asupra ta şi singurul în care faci ceea ce ţi se spune. „în mod exemplar” este caracterizarea care-mi vine în minte. Şi niciodată nu te-am bătut în aşa hal, încât să te învineţesc. În afara sălii de jocuri, îmi place faptul că mă provoci. Este o experienţă foarte nouă şi revigorantă, şi n-aş vrea ca acest lucru să se schimbe. Aşa încât, da, spune-mi ce anume vrei când vorbim de „mai mult”. Mă voi strădui să-mi păstrez o atitudine deschisă şi voi încerca să-ţi ofer spaţiul de care ai nevoie şi voi sta departe de tine cât timp eşti în Georgia. Aştept cu nerăbdare următorul tău e-mail.

  Între timp, să te distrezi frumos. Dar nu prea mult.

  Christian Grey

  CEO, Grey Enterprises Holdings, Inc.

  Incredibil! A scris un ditamai eseul, ca la şcoală – şi cea mai mare parte e de bine! îi recitesc scrisoarea cu sufletul la gură şi mă cuibăresc în pat, practic ţinând în braţe Mac-ul. Să prelungim la un an contractul? Eu am puterea! Dumnezeule, va trebui să mă gândesc la asta. Să-l iau ca atare, aşa mi-a spus mama. Nu vrea să mă