— Un gin cu apă tonică, vă rog, zice Christian. Hendricks, dacă aveţi, sau Bombay Sapphire. Cu castravete, dacă e Hendricks, cu lămâie, dacă e Bombay.

  Fir-ar să fie… numai Christian e în stare să scrie un eseu pornind de la comandarea unei băuturi.

  — Şi încă două cocktailuri Cosmo, vă rog, adaug eu, uitându-mă neliniştită la Christian.

  Beau cu mama mea – n-are cum să se supere din cauza asta.

  — Te rog, Christian, ia un loc.

  — Mulţumesc, doamnă Adams.

  Christian ia un scaun din apropiere şi se aşază cu graţie lângă mine.

  — Aşadar, întâmplător, te-ai cazat taman la hotelul unde am venit şi noi să bem ceva? întreb, încercând din greu să-mi păstrez un ton lejer.

  — Sau, întâmplător, aţi venit să beţi ceva în hotelul în care m-am cazat eu, răspunde Christian. Tocmai am luat cina, am venit aici şi v-am văzut. Eram cu gândurile aiurea, având în minte ultimul tău e-mail, şi, când mă uit, iată-vă. Asta da, coincidenţă, nu credeţi?

  Îşi lasă capul într-o parte şi văd că schiţează un zâmbet. Slavă cerului – poate reuşim să salvăm până la urmă seara.

  — Eu şi mama am fost la cumpărături azi-dimineaţă şi pe plajă după-amiază. Am zis c-ar fi cazul să bem şi noi un pahar, două în seara asta, bâigui eu cu sentimentul că-i datorez un soi de explicaţie.

  — Bluza aia e cumpărată acum?

  Arată cu capul spre camizola mea nou-nouţă din mătase verde.

  — Culoarea ţi se potriveşte. Şi te-a prins niţel şi soarele. Arăţi adorabil.

  Roşesc şi iar rămân fără grai la complimentul lui.

  — Aveam de gând să-ţi fac o vizită mâine, dar iată-te aici.

  Îmi ia mâna şi o strânge cu delicateţe, plimbându-şi degetul mare peste încheieturile degetelor mele înainte şi înapoi… şi simt acea atracţie familiară. Câmpul electric care îşi face de cap sub pielea mea la apăsarea blândă a degetului său mare, declanşându-se în sângele meu şi pulsându-mi în tot trupul, încălzind totul în drum. Au trecut mai bine de două zile de când nu l-am mai văzut. Of, Doamne… Îl doresc. Respiraţia mi se poticneşte. Clipesc către el, zâmbesc cu sfială şi văd un zâmbet pe buzele lui.

  — Mă gândeam să-ţi fac o surpriză. Dar, ca de fiecare dată, Anastasia, m-ai surprins prin faptul că eşti aici.

  Arunc o privire rapidă la mama, care se holbează la Christian… da, se holbează! Încetează, mamă! De parcă ar fi o făptură exotică, ceva ce nu s-a mai văzut până acum. Adică, ştiu că n-am avut niciodată un iubit, iar lui Christian îi zic aşa doar ca să mă pot referi la el într-un fel – dar e chiar aşa de greu de crezut că pot şi eu să atrag un bărbat? Bărbatul ăsta? Da, sincer – uită-te la el! spune Vocea interioară. Hei, ia taci din gură! Cine te-a invitat la petrecerea asta? Mă uit urât la mama – dar ea nu pare să bage de seamă.

  — Nu vreau să-ţi răpesc timpul pe care-l petreci cu mama ta. Beau repede ce-am comandat şi pe urmă mă retrag, că am treabă, spune el cu toată convingerea.

  — Christian, mă bucur tare mult că te-am cunoscut, în sfârşit, intervine mama, care şi-a recăpătat glasul. Ana mi-a vorbit cu multă căldură despre tine.

  — Adevărat? întreabă el, zâmbindu-i.

  Apoi ridică o sprânceană spre mine, cu o expresie amuzată pe faţă, şi roşesc din nou.

  Chelnerul soseşte cu băuturile comandate.

  — Hendricks, domnule, spune el pe un ton triumfător.

  — Mulţumesc, murmură Christian în semn de recunoaştere.

  Beau uşor agitată ultima gură de Cosmo.

  — Cât stai în Georgia, Christian? întreabă mama.

  — Până vineri, doamnă Adams.

  — Vrei să iei cina cu noi mâine-seară? Şi, te rog, spune-mi Caria.

  — Aş fi încântat, Caria.

  — Excelent. Cu permisiunea voastră, am să mă duc la toaletă.

  Mamă… abia ai fost adineauri. Mă uit cu disperare la ea cum se ridică şi pleacă, lăsându-ne singuri.

  — Vasăzică, te-ai supărat pe mine pentru că am luat cina cu un vechi prieten.

  Christian îşi îndreaptă spre mine privirea arzătoare şi precaută, ridicându-mi mâna la buze şi sărutându-mi cu delicateţe pe rând fiecare deget.

  Doamne, chiar vrea să facă asta acum?

  — Da, murmur, în timp ce sângele meu încins îmi curge prin vene.

  — Relaţia noastră sexuală s-a încheiat cu mult timp în urmă, Anastasia, şopteşte el. Nu vreau pe nimeni altcineva decât pe tine. Nu ai reuşit să-ţi dai seama de asta încă?

  Mă uit la el clipind.

  — Eu mă gândesc la ea ca la o fiinţă care abuzează copii, Christian.

  Îmi ţin respiraţia aşteptându-i reacţia. Christian se albeşte.

  — Asta e o judecată prea aspră. N-a fost aşa, şopteşte el şocat şi-mi dă drumul la mână.

  Prea aspră?

  — Păi, spune-mi tu cum a fost, atunci.

  Cocktailurile băute m-au făcut curajoasă. El se încruntă la mine, consternat. Continui:

  — A profitat de un băiat vulnerabil de cincisprezece ani. Dacă tu ai fi fost o fată de cincisprezece ani, iar doamna Robinson ar fi fost un domn Robinson, care să te ispitească într-un stil de viaţă de tip BDSM, ar fi fost în regulă? Să zicem, dacă ar fi fost Mia?

  El cască gura de uimire şi se uită urât.

  — Ana, n-a fost aşa.

  Îi arunc o căutătură cruntă.

  — OK, nu aşa m-am simţit eu, continuă el cu glas scăzut. Ea a fost o forţă a binelui. Lucrul de care aveam nevoie.

  — Nu înţeleg.

  E rândul meu să mă arăt consternată.

  — Anastasia, mama ta se va întoarce în scurt timp. Nu mă simt confortabil să discut asta chiar acum. Mai târziu, poate. Dacă nu vrei să rămân aici, am un avion în aşteptare