pe comoda mare de lângă uşă şi se duce agale spre pat. Mă răsfăţ cu o privire iute aruncată în direcţia lui, iar inima aproape că-mi stă în piept. E gol, exceptând blugii aceia moi şi rupţi, cu nasturele de la brâu desfăcut neglijent. Dumnezeule, arată bestial. Vocea interioară îşi face vânt cu gesturi frenetice, iar zeiţa intimă se leagănă şi se zvârcoleşte ascultând de un ritm carnal primar. E atât de pregătită. Îmi ling buzele instinctiv. Sângele îmi pulsează prin corp, dens şi îngreunat de o foame lubrică. Ce are de gând să-mi facă?

  Se întoarce şi se duce cu nonşalanţă la comodă. Deschide un sertar şi începe să scoată diverse obiecte pe care le aşază pe tăblie. Curiozitatea mă furnică, mă arde chiar, dar rezist tentaţiei copleşitoare de a arunca o privire. Când termină ce are de făcut, vine şi se opreşte în faţa mea. Îi văd labele goale ale picioarelor şi-mi vine să-i sărut fiecare centimetru din ele, să-i ling partea interioară a tălpii şi să-i sug fiecare deget. Doamne!

  — Arăţi adorabil, murmură.

  Îmi ţin capul în jos, conştientă că se uită lung la mine în vreme ce eu sunt, practic, dezbrăcată. Simt cum roşeaţa se răspândeşte încet pe faţa mea. Se apleacă şi-mi apucă bărbia, forţându-mă să mă uit în ochii lui.

  — Eşti o femeie frumoasă, Anastasia. Şi eşti toată a mea, murmură el. Ridică-te.

  Porunca lui e blândă, plină de o făgăduială senzuală.

  Clătinându-mă, mă ridic în picioare.

  — Uită-te la mine, spune el cu glas scăzut, iar eu privesc în căutătura lui pârjolitoare.

  Este privirea lui de Dominator – rece, dură şi al naibii de sexy, şapte nuanţe de păcat într-o privire ademenitoare. Gura mi se usucă şi ştiu c-am să fac ceea ce o să-mi ceară. Un zâmbet aproape crud îi joacă pe buze.

  — Încă nu avem un contract semnat, Anastasia. Dar am discutat despre limite. Şi vreau să-ţi reamintesc că avem cuvinte de siguranţă, OK?

  La naiba!. Ce-o fi pus la cale ca să am nevoie de cuvintele de siguranţă?

  — Care sunt? întreabă el autoritar.

  Mă încrunt uşor la întrebarea lui, iar faţa i se înăspreşte vizibil.

  — Care sunt cuvintele de siguranţă, Anastasia? rosteşte el încet şi apăsat.

  — Galben”, bâigui eu.

  — Şi?

  — Roşu”, murmur.

  — Să nu le uiţi.

  Şi nu pot să mă mai abţin… Ridic o sprânceană la el şi tocmai mă pregătesc să-i amintesc de media mea la absolvire, dar o sclipire apărută subit în ochii lui cenuşii de gheaţă mă face să mă abţin.

  — Şi să nu începi aici cu gura aia a ta mare, domnişoară Steele. Că am să ţi-o fut cu tine în genunchi. Ai înţeles?

  Instinctiv, înghit în sec. În regulă. Clipesc cu repeziciune, domolită. De fapt, tonul vocii, nu ameninţarea, mă intimidează.

  — Ei?

  — Da, Sir, îngaim eu grăbită.

  — Bravo, zice şi se opreşte ca să se uite la mine. Intenţia mea nu e ca tu să foloseşti cuvântul de siguranţă pentru că nu mai poţi suporta durerea. Ce intenţionez să fac va fi intens. Foarte intens, iar tu va trebui să mă îndrumi. Ai înţeles?

  Nu tocmai. Intens? Uau.

  — Este vorba de atingere, Anastasia. Nu vei putea să mă vezi sau să mă auzi. Dar vei putea să mă pipăi.

  Mă încrunt – să nu-l aud? Cum o să se întâmple asta? Se întoarce şi nu am remarcat că deasupra comodei este o cutie neagă mată, plată, cu aspect elegant. Îl văd că face un gest cu mâna în faţa ei şi cutia se desface în doua, dezvăluind un CD Player şi o grămadă de butoane. Christian apasă pe rând câteva dintre butoane. Nu se întâmplă nimic, dar el pare mulţumit. Iar eu sunt complet în ceaţă. Când se întoarce din nou spre mine, are pe faţă zâmbetul lui care parcă spune „am un secret”.

  — O să te leg de patul ăla, Anastasia. Dar mai întâi o să te leg la ochi şi – Îmi arată iPodul din mână – nu vei putea să mă auzi. Nu vei auzi decât muzica pe care o voi programa pentru tine.

  În regulă. Un interludiu muzical. Nu la asta mă aşteptam. Face el vreodată lucrurile la care mă aştept? Dumnezeule, sper să nu fie rap.

  — Hai.

  Mă ia de mână şi mă duce la patul de epocă cu baldachin. În fiecare colţ sunt ataşate lanţuri metalice fine cu cătuşe din piele, scânteind pe satinul roşu.

  Of, Doamne, am senzaţia că inima o să-mi sară din piept şi mă topesc dinăuntru spre afară, străbătută de un val de dorinţă. Oare-aş putea fi mai excitată de-atât?

  — Rămâi aici.

  Stau cu faţa la pat. Se apleacă şi-mi şopteşte în ureche.

  — Aşteaptă aici. Stai cu ochii la pat. Imaginează-te că stai aici culcată, legată şi totalmente la mila mea.

  O, Doamne!

  Se depărtează pentru o clipă şi-l aud luând ceva din apropierea uşii. Toate simţurile-mi sunt în alertă, iar auzul e mai acut ca oricând. A luat ceva de pe rastelul cu bice şi padele de lângă uşă. Măiculiţă, Doamne! Ce are de gând să facă?

  Îl simt în spatele meu. Îmi ia părul, îl adună într-o coadă la spate ţi Începe să-l împletească.

  — Îmi plac codiţele tale, Anastasia, dar sunt nerăbdător să te am chiar acum. Aşa că mă voi mulţumi cu una singură.

  Vocea lui e joasă, blândă. Degetele lui îndemânatice îmi ating când şi când spatele, provocând de fiecare dată un mic şoc electric pe suprafaţa pielii. Strânge coada cu un elastic, apoi trage uşor de ea, astfel încât sunt forţată să mă lipesc cu spatele de el. Trage de coadă într-o parte ca să-mi înclin capul, înlesnindu-i accesul la gâtul meu. Se apleacă şi-şi freacă nasul de gât, parcurgând cu