în cele mai mici amănunte asupra activităţii noastre viitoare. Aici, tatăl meu a vorbit camarazilor în mai multe rânduri, îndemnându-i la luptă.

  După aceasta ne-am despărţit purtând fiecare în suflet dorul unor zile mai bune şi mai drepte pentru neamul nostru.

  ANGAJAMENT DE ONOARE.

  Subsemnaţii studenţi ai Universităţii din Iaşi, văzând situaţia grea în care se găseşte poporul român, ameninţat în existenţa sa de către un neam străin, care ne-a acaparat moşia şi tinde să pună mâna pe conducerea ţării; pentru ca urmaşii noştri să nu pribegească prin ţări străine, alungaţi de sărăcie şi mizerie din ţara lor şi pentru ca neamul nostru să nu sângereze sub tirania unui neam străin, ne ridicăm hotărâţi împrejurul unui nou şi sfânt ideal, acela al apărării patriei noastre în contra cotropirii jidoveşti.

  În jurul acestui ideal am format Asociaţia Studenţilor Români Creştini de la Universitatea din Iaşi.

  Cu acest ideal plecăm în suflet cei care părăsim astăzi băncile şcolii.

  A lupta, pe oriunde vom fi, pentru dreptatea noastră, pentru viaţa ameninţată a neamului, socotim a fi cea dintâi a noastră datorie de onoare.

  De aceea, întruniţi astăzi Sâmbătă 27 Mai 1922, ne luăm un angajament comun ca, împrăştiindu-ne în toate colţurile ţării, să ducem cu noi pretutindeni din focul care ne-a însufleţit în vremurile tinereţii şi să aprindem în sufletele necăjite făclia adevărului, a dreptului de viaţă liberă a neamului nostru pe aceste meleaguri.

  Vom păstra cea mai strânsă legătură cu asociaţi pe care azi o părăsim şi în care rămânem ca membrii sprijinitori, ea fiind punctul central care ne va uni mereu în lupta noastră. Ne vom întâlni peste 8 ani, adică în anul 1930, 1/14 Mai la Universitatea din Iaşi. Comitetul asociaţiei va avea grijă să anunţe pe toţi membrii cu două luni înainte de această zi şi să pregătească primirea lor.

  Lăsăm cuvântul nostru tuturor generaţiilor de studenţi care vor trece prin această asociaţie şi care vor înţelege să-şi închine munca lor pe altarul patriei să se întrunească în acelaşi an şi în aceeaşi zi cu noi la Universitatea din Iaşi.

  27 Mai 1922

  Corneliu Zelea Codreanu – Huşi.

  N. Nădejde, str. Universităţii 21 – Iaşi.

  Grig. Ghica, str. Carol 23 – Iaşi.

  I. Sârbu, Oficiul Attachi, com. Rudi, jud. Soroca.

  Grigoriev Eusevie, Oficiul Ivanovca-Rusă, jud. Cetatea Albă, com. Caragiani.

  Ilie Gâmeaţă, str. Muzelor 40 – Iaşi.

  Alexandru P. Hagiu, Chetreşti – Vaslui.

  Ioan Blănaru, str. Tăbăcari 35 – Huşi.

  Constantin C. Zotta, Maior Teleman 13 – Huşi.

  A. Ibrăileanu, str. Ghica Vodă 3 – Galaţi.

  M. Berthet, com. Purcari, jud. Cetatea Albă.

  Iacob I. Filipescu, Tg, Fălciu, jud. Fălciu.

  Leonid Bondac, Soroca – str. I. Heliade Rădulescu 5

  C. Mădărjac, str. Apostol 71 – Galaţi.

  I. Miclescu, Portului 165 – Galaţi.

  Ionel I. Teodorescu, Muzelor – Galaţi.

  Lascu Nicolae, Chişinău – str. Sinadino 22

  Bobov Mihail, Chişinău, str. Podolskaia 85

  Mihail V. Sârbul, com, Măşcăuţi, jud, Orhei.

  Nicolae B. Ionescu – R. Sărat, str. Costantin Brâncoveanu 59

  Pavel Epure – Cetatea Albă, Catedrală.

  Gh. Boca, Bălăceanca, jud. Suceava – Bucovina.

  Vasile Nicolau, str. Lascăr Catargiu 61 – Huşi.

  Andronic Zaharia, Parteştii de Sus p.u. Cacica – Bucovina.

  Vasile N. Popa, com. Păuneşti, Putna.

  Vasile Corniciuc, Putrăuţi, Suceava – Bucovina.

  Nicolae N. Aurite, Tereblecea, Sirete – Bucovina.

  Gr. Mihuţă, Scheia, Suceava – Bucovina.

  Ciobanu Ştefan – Suceava,str. Sturza 9, Bucovina.

  Eugen Cârdeiu, com. Bîlca, jud. Rădăuţi, Bucovina.

  Eug. N. Manoilescu, Epureni, Fălciu.

  Vladimir Frimu, com, Călmăţui, jud. Cahul.

  Gh. Zarojeanu – Iaşi, str. Muzelor 40

  Prelipceanu Tit. Vasile, Horodnicul de Jos, jud. Rădăuţi.

  Prelipceanu Gr. Vasile, Horodnicul de Jos, jud. Rădăuţi.

  Constantin Darie, Horodnicul de Sus, jud. Rădăuţi.

  Pascaru Ioan a Ştefan. Tereblecea, jud. Siret.

  Mihail I. Babor, Bălăceana, Suceava – Bucovina.

  Sava Mărgineanu, Stroeşti, Suceava – Bucovina.

  Ţăranu Traian, Stroeşti, Suceava – Bucovina.

  Al. Pistuga, com. Tămauca, jud, Dorohoi.

  Dragomir Lăzărescu, Tămauca, jud. Dorohoi.

  Constantin C. Câmpeanu, Scheia, jud. Suceava – Bucovina.

  D. Porosnicu, Gurmezoaia, Fălciu.

  N. Gh. Ursu, Măluşteni, Covurlui.

  C. Ghica, str. Carol 23 – Iaşi.

  LA SFÂRŞITUL STUDIILOR UNIVERSITARE.

  Rămas acasă, îmi treceau pe dinaintea ochilor cei trei ani petrecuţi în universitate şi mă întrebam: cum am putut noi răzbi peste atâtea obstacole, cum am putut înfrânge mentalitatea, voinţa a mii de oameni, cum am învins senate universitare şi cum am muiat cutezanţa unei întregi prese vrăjmaşe? Am avut noi bani să plătim mercenari, să ne scoată foi, să facem deplasări, să întreţinem acest adevărat război? N-am avut nimic.

  Când m-am aruncat în cea dintâi luptă, n-am făcut-o în urma vreunui îndemn din partea cuiva. Nici în urma vreunei consfătuiri, a vreunei hotărâri prealabile cu executarea căreia aş fi fost eu însărcinat. Nici măcar sub impulsul unei mari şi îndelungi frământări interioare sau cugetări adânci, în care să-mi fi pus această problemă.

  Nimic din toate acestea. N-aş putea să definesc cum am intrat în luptă. Poate ca un om care, mergând pe stradă cu grijile, nevoile şi gândurile lui, surprins de focul care mistuieşte o casă, îşi aruncă haina şi sare în ajutorul celor cuprinşi de flăcări.

  Eu, cu mintea unui tânăr de 19-20 de ani, am înţeles numai atât din toate cele ce vedeam: că ne pierdem ţara, că n-o să mai avem ţară; că prin concursul inconştient al bieţilor muncitori români sărăciţi şi exploataţi, va veni peste noi stăpânitoare şi pustiitoare hoardă jidănească.

  Am pornit din porunca inimii, dintr-un instinct de apărare pe care îl are cel din urmă vierme târâtor, nu din instinctul de conservare personală, ci din acela de apărare a neamului din care făceam parte.

  De aceea, tot timpul, aveam senzaţia că în spatele nostru stă neamul tot, cu viii, cu alaiul de morţi pentru ţară, cu tot