Valul anilor 1937-1938.

  — Lovitura dată cercurilor conducătoare.

  — Aplauze interminabile.

  — Procentul „gradaţilor” şi al muritorilor de rând – Cifrele-sarcină de plan.

  — Valurile speciale: întoarcerea spionilor sovietici; kavejediştii; coreenii; letonii.

  — Sfârşitul Marii Pasienţe.

  — Intelectualitatea.

  — Cazul profesorilor din Sverdlovsk.

  — Inginerii. Membrii de familie.

  — Acuzaţii excesive şi absurde, la oraş şi la sate.

  — Conceptul de „vină” – oportunism de dreapta.

  Antivalul anului 1939.

  — Valurile 1939: cehii, polonezii, ucrainenii de apus, bieloruşii de apus, moldovenii.

  — Prizonierii din războiul finlandez.

  — Arestări şi execuţii la începutul războiului în regiunile apusene şi Ţările Baltice. – „Colportorii de zvonuri şi provocatorii de panică”.

  — Piese pentru aparatele de radio.

  — Valul nemţilor.

  — Valul încercuiţilor.

  — Arestări în armata din Extremul Orient.

  — Valul generalilor.

  — Valul celor care nu s-au evacuat din Moscova.

  — Valul militarilor aflaţi sub incidenţa ordinului Nr. 227.

  — Valul din teritoriile ocupate (58-la), al foştilor prizonieri (58-lb).

  — Pentru ce erau de fapt condamnaţi. – „Africanii”.

  — Grupul lui Kadenko.

  — Deportarea din 1943-1944 a naţionalităţilor, cum s-a produs ea. – „Criminalii de război” germani şi japonezi.

  — Valul emigranţilor ruşi.

  — Vlasoviştii.

  — Civilii care fugeau de Puterea Sovietică.

  — Cum a tăinuit Occidentul predarea lor.

  — Armata Krajowa – Banderoviştii. – „Fetele pentru străini”.

  — Copiii spanioli.

  — Antivalul preoţilor.

  Sistemul valurilor criminalilor şi condamnaţilor de drept comun.

  — Pulsaţia Decretelor.

  — Legea „patru pe şase”.

  — Termenul de douăzeci şi cinci de ani.

  — Ne-denunţarea delictului de drept comun.

  — Recidiviştii din anii 1948-1949. – „Copii-răzbunători”.

  — Valurile anilor 1948-1950.

  — Divulgatorii secretelor de stat -Banderoviştii şi locuitorii Ucrainei de Apus.

  — Profilaxia socială în Ţările Baltice.

  — Grecii din Caucaz.

  — Evreii, afacerea medicilor.

  Puşcării goale n-au existat Capitolul 3 – ANCHETA Cine se aştepta la tortură în secolul al XX-lea?

  — Nu trebuie să ne amintim.

  Ancheta – strecurare printr-o conductă. – „Cazurile” umflate din primii ani ai puterii sovietice.

  — Căutarea unor culpe inexistente.

  — Nu culpă, ci cărei clase aparţine.

  — De acolo nu se mai întoarce nimeni.

  — Cercetarea prealabilă?

  — Pistolul pe masă.

  — Interogatoriile nocturne.

  — Celulele fierbinţi.

  — Torturile au existat mereu.

  — Categoriile arestaţilor supuşi torturilor.

  — Grupul lui Romualdas Skirius.

  — Mărturisirea personală în locul probelor materiale, teoria lui Vâşinski.

  — Cum s-a înrădăcinat practica torturii.

  — Avantajele procedeelor blânde.

  — Procedeele psihice.

  — Fizice.

  — Combinarea lor.

  — Insomnia.

  — Banda rulantă a anchetei.

  — Boxa ploşniţelor.

  — Carcerele.

  — Foamea – Bătaia – Zăbala – Nimeni nu este pregătit pentru anchetă.

  — Erorile intelectualilor.

  — Codul penal şi Codul de procedură penală, articolele lor necunoscute.

  — Cum este folosită singurătatea inculpatului.

  — Supraaglomerarea celulelor de anchetă (1918, 1931, 1937, 1945) şi influenţa ei.

  — Câteva schingiuiri.

  — Bâta lui Riumin.

  — De barbă şi mustăţi.

  — Lucrul cel mai cumplit – Cum eşti înduplecat în celulă să cedezi.

  — Argumentele ortodocşilor comunişti.

  — Ce valorează ortodocşii înşişi.

  — Cine de cine s-a dezis.

  — Berdiaev în 1922.

  — Băbuţa credincioasă.

  — Cum se comportau la anchetă vechii revoluţionari ruşi.

  — Compararea anchetei ţariste cu cea sovietică.

  Ancheta mea.

  — Funinginea din coşurile de la Lubianka.

  Organele nu caută dovezi.

  — Cum se tărăgănează ancheta.

  — Interogatoriul la procuror.

  — Articolul două sute şase.

  — Semnături privind nondivulgarea.

  Capitolul 4 – GĂITANELE ALBASTRE Noi nu-i vedeam pe anchetatorii noştri.

  — Cum să-i explici?

  — Divnici compară Gestapoul şi MGB-ul.

  — Anchetatorii îşi formulează principiile.

  — Motivele lor.

  — Tinerii ghebişti sunt încântaţi de putere.

  — Fidelitate faţă de Organe!

  — Distracţii înviorătoare.

  — Să nu-ţi reţii furia.

  — Curiozitatea sexuală.

  — Posibilităţile de agoniseală.

  — Răzbunarea procurorului.

  — Lăcomia anchetatorilor.

  — Orgia.

  — Ghebişti arestaţi.

  — Valurile ghebiştilor.

  — Abakumov şi Riumin la închisoare.

  Oare ce am fi devenit fiecare dintre noi?

  — De ce ne împotriveam şcolilor NKVD-ului.

  — Ce fac epoleţii din om.

  — Cea dintâi etapă a mea – Geamantanul de ofiţer.

  — Mânia cărăuşilor.

  — Sunt ofiţer!

  — Linia binelui, linia răului.

  — Ghebişti cumsecade.

  — Locotenentul Ovsiannikov.

  — Lecţia Verei Korneeva în cancelaria ghebiştilor.

  — D. P. Terehov, judecător suprem.

  — Supraveghetoarea Casei Mari.

  — Nu tot ceea ce pare bun este bun.

  — Culoarea cerului.

  — Lagoda şi icoanele.

  — Natura nelegiuirii.

  — Rodul ideologiei.

  — Pragul nelegiuirii.

  Judecarea criminalilor în Germania Occidentală şi mila faţă de ei în ţara noastră.

  — Oare cum ar putea Rusia să se purifice?

  Capitolul 5 – PRIMA CELULĂ – PRIMA IUBIRE Casa cea Mare în timpul blocadei Leningradului.

  — Cea dintâi celulă de anchetă!

  — Suhanovka – Celula individuală de anchetă de la Suhanovka – Noi, oamenii!

  Intrarea mea în cea dintâi celulă.

  — Releul-informator.

  — Închisoarea nu-i o prăpastie.

  — Viaţă confortabilă.

  Generaţiile precedente.

  — Viaţa la începuturile Lubiankăi.

  — Anatoli Fastenko.

  — Amnistia de la 17 octombrie 1905.

  — Evadările din acei ani.

  — Canadianul fost marinar pe crucişătorul „Potiomkin”.

  — Nu tot ce intră în urechile noastre.

  Un inginer de formaţie sovietică. – „Dacă va trebui să mor”.

  — Programul unei zile la Lubianka – Premeditat sau de la sine?

  — Arnold Susi.

  — Raţia de