sunt altceva decât executorii umili ai planurilor jidăneşti. Pe aceştia, puterea economică iudaică îi susţine, îi linguşeşte, le face cadouri, îi cooptează în consilii de administraţie, îi plăteşte cu luna (lui Iuda i s-a plătit o singură dată; aici se plăteşte lunar), le excită poftele de bani îndemnându-i spre lux şi viciu, iar când nu se supun directivelor şi vederilor jidăneşti, sunt daţi pur şi simplu afară, chiar dacă sunt miniştri, li se taie subvenţiile şi plăţile, li se dau pe faţă hoţiile şi afacerile necorecte făcute cu ei împreună, pentru a-i compromite. Iată ce a mai rămas din această patrie românească în momentul în care ne-am pierdut oraşele; o clasă conducătoare, fără onoare, un popor de ţărani, fără libertate şi toţi copiii de români, fără ţară şi fără viitor.

  PROBLEMA ŞCOLII ROMÂNEŞTI.

  Cine stăpâneşte oraşele, stăpâneşte şcolile şi cine stăpâneşte şcolile, mâine stăpâneşte ţara.

  Iată câteva statistici din anul 1920:

  Situaţia la Universitatea din Cemăuţi.

  Facultatea de Filosofie, semestrul de vară:

  Români: 174

  Evrei: 574

  La Drept, în acelaşi oraş, semestrul de vară:

  După religie.

  Ortodocşi 237 (Români şi Ruteni)

  Catolici 98

  Luterani 26

  Alte religii 31

  Mozaici 506 (Din „Situaţia demografică a României”, de Em. Vasiliu-Cluj, pag.84)

  În Basarabia.

  Învăţământul primar rural:

  Băieţi: 72.289 Români 1.974 străini creştini 1.281 Evrei.

  Fete: 27.555, 1.302, 2.147, Învăţământul primar urban:

  Băieţi: 6.385 Români 2.435 străini din care 1.351 Evrei.

  Fete: 5.501, 2.435, 2.492, Şcoli secundare şi profesionale: 1.535 ortodocşi, 6.302 mozaici.

  Şcoli secundare mixte: 690 ortodocşi, 1.341 mozaici (op. cit. pag. 84-85)

  În Vechiul Regat.

  Liceul din Bacău Români: 363 Evrei: 198… , Botoşani, 229, 127 , de fete, Botoşani, 155, 173 , din Dorohoi…, 177, 167 , din Fălticeni…, 152, 100… , Naţional, Iaşi, 292, 201

  Gimn. Alex. cel Bun, Iaşi, 93, 215 , Ştefan cel Mare, Iaşi, 94, 120

  Liceul din Roman…, 256, 157 , din Piatra… Neamţ, 347, 179

  Şcoli particulare.

  Bucureşti Români: 441 Evrei: 781

  Iaşi, 37, 108

  Galaţi, 190, 199 (Opera cit. pag. 85-87)

  Situaţia la Universitatea din Iaşi.

  Facultatea de Medicină Români: 546 Evrei: 831 , Farmacie, 97, 299 , Litere, 351, 100 , Ştiinţe, 722, 321 , Drept, 1.743, 370 (Op. cit. pag. 87-88)

  Şcoala românească, distrusă în modul acesta prin numărul mare al jidanilor, naşte două probleme grave:

  I.

  — Problema păturii conducătoare româneşti, pentru că şcoala crează pe conducătorii de mâine ai neamului, nu numai pe conducătorii politici, ci şi pe toţi conducătorii din toate domeniile de activitate.

  II.

  — Problema culturii naţionale, pentru că şcoala este laboratorul în care se pregăteşte cultura unui popor.

  Pentru a sublinia tragedia acestei şcoli româneşti copleşită de jidani, găsesc că e deosebit de important să citez mai jos dureroasele constatări făcute de unul dintre cei mai străluciţi pedagogi ai naţiei noastre, prof. Ion Găvănescul de la Universitatea din Iaşi: „Nu vrem să mai vedem spectacolul ce-l oferă Liceul Naţional din Iaşi, unde majoritatea zdrobitoare a elevilor o alcătuieşte elementul evreiesc. Puţinii elevi români se simt străini: în pauzele dintre ore stau retraşi, stingheriţi şi jenaţi prin colţuri. Sunt minoritatea tolerată.

  Majoritarii trăiesc aparte, vorbesc între ei de preocupările lor, de jocurile lor, de societăţile lor, Macaby, Hacoah, Macoah etc., de şezătorile şi conferinţele lor, de sporturile lor, de planurile lor de lucru şi petrecere. Şi când vor să se ferească de indiscreţia românilor, minoritarii-majoritari şoptesc între ei ori o dau de-a dreptul prin idiş…

  Bieţii profesori români, în faţa unor astfel de suflete de elevi! Te gândeşti involuntar la găina care a clocit ouă de raţă. Uite-o cum stă ciocănind, speriată pe marginea lacului, cum îşi cheamă cu disperare bobocii, puii ei de altă speţă, care au sărit în apă şi alunecă zburdând să treacă pe ţărmul celălalt, unde ea nu-i poate urmări.

  Ce şcoală de naţionalism să faci cu astfel de auditori? Poţi să vorbeşti, dacă simţi în tine flacăra patriotismului, de aspiraţiile şi idealul românesc? Poţi măcar să deschizi gura? Ţi se încleştează fălcile, îţi îngheaţă cuvintele pe buze.

  Marele Kogălniceanu, în faţa unor astfel de bănci cu şcolari străini… ar fi putut pronunţa el celebrul discurs de introducere în istoria Românilor pe care l-a rostit tocmai pe acele locuri unde azi liceul „Naţional” românesc a devenit un liceul „Naţional” evreiesc?

  I-ar fi pierit inspiraţia care-şi trage puterea din simpatia ochilor sclipitori de înşelegere şi credinţă.”

  Ion Găvănescul, „Imperativul momentului istoric”, pag. 67

  Şi mai departe: „Unde s-a văzut vreodată în Anglia, în Franţa, în Italia, vreo şcoală de orice grad, ca să ne mărginim la o singură latură a vieţii naţionale, în care numărul preponderent al şcolarilor să aparţină altui neam decât neamului ce alcătuieşte populaţia de baştină a ţării şi care a întemeiat Statul Naţional respectiv?

  Se poate închipui bunăoară, că la o Facultate de Drept a vreunei Universităţi din Anglia să fie 547 evrei şi 234 de englezi, proporţia dintre evrei şi români de la Facultatea de Drept din Cemăuţi, în anul 1920?

  Sau la o Facultate de Filosofie din Italia, să fie 574 evrei şi 174 italieni, proporţia dintre evrei şi români la aceeaşi Universitate din Cemăuţi?

  Sunt aceste raporturi normale? Nu sunt monstruozităţi de biologie etnică, inadmisibile, inconceptibile? Nu sunt un semn de inconştienţă criminală pentru pătura conducătoare responsabilă a neamului românesc?”

  Ion Găvănescul, op. cit.

  PROBLEMA PĂTURII CONDUCĂTOARE ROMÂNEŞTI.

  Dar cine sunt elevii şi studenţii de astăzi? Elevii şi studenţii de azi sunt profesorii de mâine, medicii de mâine, inginerii de mâine, magistraţii de mâine, avocaţii de mâine, prefecţii de mâine, deputaţii de mâine, miniştrii de mâine, cu un cuvânt, conducătorii de mâine ai neamului în toate domeniile de activitate.

  Dacă elevii de astăzi sunt 50%, 60%, 70% jidani, mâine în mod logic vom avea 50%, 60%, 70% conducători jidani ai acestui neam românesc.

  Se