— Domnişoară Kavanagh, răspunde pe tonul lui rigid şi formal.

  — Christian, o cheamă Kate, bombăne Elliot.

  — Kate.

  Christian o salută politicos printr-o mişcare a capului şi îl priveşte crunt pe Elliot, care rânjeşte şi se ridică să mă îmbrăţişeze fl el.

  — Bună, Ana.

  Zâmbeşte, cu ochii lui albaştri scânteind, şi îmi place de el instantaneu. E evident că nu seamănă deloc cu Christian, dar, pe de altă parte, sunt fraţi adoptaţi.

  — Bună, Elliot.

  Îi zâmbesc şi sunt conştientă că-mi muşc buza.

  — Elliot, am face bine să plecăm, anunţă Christian pe un ton moderat.

  — Desigur.

  Se întoarce spre Kate şi o trage în braţele lui, sărutând-o îndelung, stăruitor.

  Dumnezeule… luaţi-vă o cameră. Mă uit în pământ, stânjenită. Arunc o privire spre Christian, care mă cercetează atent. Mijesc ochii. Tu de ce nu poţi să mă săruţi aşa? Elliot continuă s-o sărute pe Kate, ridicând-o şi aplecând-o într-o strânsoare spectaculoasă, în urma căreia părul ei atinge podeaua în timp ce el o sărută cu pasiune.

  — Pe mai târziu, iubi, spune el şi zâmbeşte larg.

  Kate se topeşte, pur şi simplu. N-am mai văzut-o niciodată topindu-se – cuvintele „atrăgător” şi „maleabil” îmi vin în minte. Kate cea maleabilă. Mamă, Elliot trebuie să fie tare priceput, Christian îşi dă ochii peste cap şi se uită în jos la mine, cu expresia lui de nepătruns, deşi poate că e uşor amuzat. Îmi aranjează după ureche o şuviţă de păr care s-a desprins din coada de cal. Contactul îmi taie respiraţia şi îmi las capul pe degetele lui. Ochii i se îmblânzesc şi-şi plimbă degetul mare pe buza mea de jos. Sângele-mi fierbe în vene. Şi, mult prea rapid, atingerea lui a dispărut.

  — Pe mai târziu, iubi, murmură el şi nu mă pot abţine să nu râd, pentru că e atât de diferit de felul lui de a fi.

  Dar cu toate că ştiu că e ireverenţios, alintul atinge ceva adânc înăuntrul meu.

  — Vin să te iau la opt.

  Se întoarce să plece şi deschide uşa de la intrare, ieşind pe verandă. Elliot îl urmează la maşină, dar se întoarce şi-i mai trimite lui Kate o bezea, iar eu simt un junghi de gelozie.

  — Ia zi, aţi făcut-o? întreabă Kate în timp ce ne uităm la ei cum se urcă în maşină şi pleacă, glasul trădându-i în mod vădit curiozitatea arzătoare.

  — Nu, mă răstesc iritată, sperând că asta va opri torentul de întrebări.

  Ne întoarcem în apartament.

  — Pe când voi, e clar că aţi făcut-o. Nu-mi pot înăbuşi invidia. Kate reuşeşte întotdeauna să-i prindă în mreje pe bărbaţi. E irezistibilă, frumoasă, sexy, amuzantă, descurcăreaţă… tot ceea ce eu nu sunt. Dar zâmbetul cu care-şi însoţeşte răspunsul e molipsitor.

  — Da, şi mă văd cu el iar în seara asta.

  Bate din palme şi ţopăie ca un copil mic. Nu-şi poate ascunde entuziasmul şi fericirea, iar eu nu pot decât să fiu fericită pentru ea. O Kate fericită… asta va fi interesant.

  — Christian mă duce la Seattle în seara asta.

  — La Seattle?

  — Da.

  — Poate că… atunci?

  — Oh, aşa sper.

  — Deci, îl placi?

  — Da.

  — Îl placi îndeajuns ca să…?

  — Da.

  Ea ridică din sprâncene.

  — Uau! Ana Steele, în sfârşit îndrăgostită de un bărbat, şi e Christian Grey – miliardarul hot şi sexy.

  — Ei, da – e vorba numai despre bani. Pufnesc afectată şi amândouă izbucnim într-un hohot de râs.

  — Asta e o bluză nouă? întreabă ea şi o pun la curent cu toate detaliile neinteresante ale nopţii mele.

  — Te-a sărutat? întreabă în timp ce pregăteşte cafeaua.

  Roşesc.

  — O dată.

  — O dată! pufneşte în derâdere.

  Eu încuviinţez dând din cap, mai degrabă ruşinată.

  — E foarte rezervat.

  Se încruntă.

  — Asta e ciudat.

  — Nu cred că „ciudat” e o descriere completă, pe bune.

  — Trebuie să ne asigurăm că vei fi pur şi simplu irezistibilă în seara asta, spune ea cu hotărâre.

  Oh, nu… asta se anunţă ca o operaţiune cronofagă, umilitoare ţi dureroasă.

  — Trebuie să ajung la muncă într-o oră.

  — Pot să termin în intervalul ăsta de timp. Haide.

  Kate mă ia de mână şi mă duce în dormitorul ei.

  Ziua abia se târăşte la Clayton's, deşi e aglomeraţie. Ne-a lovii sezonul de vară, aşa că trebuie să petrec două ore cu completare” rafturilor din momentul în care se închide magazinul. E o muncii stupidă şi îmi lasă prea mult timp de gândit. Serios vorbind, n-ani avut nici o şansă toată ziua.

  Sub îndrumarea neobosită şi, sincer, intruzivă a lui Kate, picioarele şi subsuorile mele sunt epilate la perfecţie, sprâncenele pensate şi nu mai am pe corp nici un locşor acoperit de păr. A fost o experienţă cât se poate de neplăcută. Dar ea mă asigură că la aşa ceva se aşteaptă bărbaţii din zilele astea. La ce altceva se va aştepta el? Trebuie s-o conving pe Kate că asta vreau să fac. Din cine ştie ce motiv straniu, n-are încredere în el, probabil pentru că e atât de rigid şi de formal, Ea spune că nu reuşeşte să-şi dea seama exact despre ce e vorba, dar i-am promis c-o să-i trimit un SMS când ajung în Seattle. Nu i-am spus despre elicopter; ar reacţiona imprevizibil.

  Mai am şi problema cu José. Mi-a lăsat pe telefon trei mesaje şi şapte apeluri pierdute. În plus, a sunat şi acasă de două ori. Kate a fost foarte neclară în privinţa locului unde mă aflam. El şi-a dat seama că prietena mea mă acoperă. Kate nu ştie să fie vagă. Dar am decis să-l las să fiarbă în suc propriu. Sunt încă prea supărată pe