Clubul la care am ajuns să lucrez se afla într-un cartier mărginaş, la limita dintre blocuri şi case, unde preponderent locuiau ţigani. Ca să înţelegeţi despre ce este vorba, trebuie să vă spun că acolo îşi făcuseră lansarea unui album „Paraziţii“ şi se cântau numai manele iniţial, iar pe pereţi, la loc de cinste, se aflau BUG Mafia, Marijuana etc. Patronii clubului, în număr de trei, erau un fost lucrător la Brigada Antitero, actualmente avocat, un cântăreţ şi un tip fără prea mare importanţă în povestirea noastră. Clubul mersese bine, adusese profit frumuşel, cu încasări de zeci de milioane pe noapte, până la un moment dat când avocatul, supărat de comportamentul necivilizat al unui ţigan mai răsărit din punct de vedere material, îi dăduse acestuia interdicţie. Ţiganul se supărase şi venise cu băieţii lui de cartier. Avocatul venise cu băieţii de la brigadă, ca să facă de serviciu câte doi pe noapte. Făcând o paranteză, băieţii de la Brigadă sunt plătiţi tare prost. Să zicem că un sportiv de performanţă, la 1,80-1,90 şi 100 de kg are nevoie de 4000-4500 de calorii pe zi! Nu prea are de unde să-i ajungă un salariu de sub zece milioane pe mâncare! Aşa că sunt nevoiţi să lucreze suplimentar. Şi cei cu care lucram eu erau dintre cei buni, pentru că alţii, din alte servicii care fac mai multă pregătire de autoapărare, ziua servesc patria, iar noaptea sunt recuperatori pentru cine ştie ce figură sinistră a lumii interlope!

După această ceartă au început să apară belelele. Unul dintre băieţi s-a internat cu diagnostic de tromboflebită. Altul a avut un preinfarct, iar clubul a început să se golească pe zi ce trece până la a ajunge să nu mai poată plăti salariile angajaţilor şi facturile de apă şi lumină din lipsă de clienţi!

Am făcut măsurători şi am văzut că „drumurile erau închise“. Existau mai multe căi pe care se putea ajunge la club şi pe fiecare se afla câte un nor negru (formă de gând malefică) menit să oprească pe oricine voia să vină să se distreze acolo. Pe jos erau făcute ceea ce în magia ţiganilor se numesc „făcături“. Cele mai periculoase sunt cele pe foc, care folosesc un tip de SPIRITE ALE FOCULUI numite SALAMANDRE. Nu aş putea să spun exact cum se fac dar, dacă ai nenorocul să calci pe ele, câmpul se ridică şi îţi lasă piciorul în afara lui. În câteva zile numai poţi călca pe piciorul respectiv şi nu ştii de ce, iar din punct de vedere medical nu se constată mai nimic. Piciorul se poate umfla fără vreo cauză obiectivă.

O singură dată am călcat în aşa ceva de aveam câmpul dus până la genunchi şi nu mă mai puteam încălţa. Lucram pe atunci la o fabrică de avioane unde eram şef de tură la pază şi am primit în subordine un ţigan. Unul dintre lucrurile pe care trebuia să le fac era să-i controlez pe băieţi să nu facă prostioare. Odată însă, pe când se aşteptau mai puţin, m-am dus în control şi nu am găsit pe nimeni la locul lui! Plecaseră la o bere! Era duminică, se odihneau. Cine era capul răutăţilor, pentru că până atunci nu avusesem probleme, tipul cel nou! A fost surprins să mă vadă de parcă ar fi fost convins că ar fi trebuit să stau undeva. Următoarea tură nu mai puteam să mă duc în control din cauza picioarelor. Am stat aşa câteva ture până ce am descoperit că farmecele pe foc de care vorbesc ţigăncile nu înseamnă că se fac farmece care apoi se aruncă în foc, ci că elementele care se folosesc în magie sunt spiritele focului, salamandrele. De aici până a le decondiţiona este doar un pas.

Mi-a venit peste mult timp un preot care călcase în aşa ceva. I se făcuse special ca să nu se mai ducă cu botezul sau la sfeştanie. Sper să fi învăţat cum să se protejeze.

Beleaua este că, pentru ca să poţi prelua în terapie această entitate, îţi trebuie o vibraţie mai mare decât a focului sau cel puţin destulă cunoaştere ca să nu te afecteze şi să schimbi programul ei trimiţând-o unde-i ştie Dumnezeu locul, pentru că nici ea nu vrea să fie legată!

Una dintre marile probleme pe care le produc spiritele focului este imposibilitatea actului sexual. Actul sexual, aşa cum îl facem noi oamenii simpli, se face prin intermediul demonilor, a spiritelor inferioare. Nu mă refer la cei zugrăviţi pe pereţii bisericilor. Or, problema este că salamandrele îi ard şi pe aceştia. O femeie care are pe ea mai multe din spiritele focului poate să fie cea mai frumoasă, nici un bărbat nu se va mai apropia de ea fizic. Dacă le are înainte de a o cunoaşte, nici măcar nu va fi atras fizic, pentru că răul intuieşte prezenţa focului care îl arde.

Am avut două cazuri de femei care au fost îmbrăcate în „licurici“, aşa cum apar ele la nivel astral. Parcă erau brazi de Crăciun! Motivele pentru care aveau probleme de acest gen: trebuiau să plătească prin foc ceea ce făcuseră în altă viaţă. Una dintre ele fusese inchizitor.

Totul avea şi o parte bună, le schimbase vibraţia câmpurilor şi le făcuse mai receptive la lumină, chiar dacă în detrimentul relaţiilor sexuale sau sentimentale.

Paradoxal poate pentru neiniţiaţi, spiritele focului sălăşluiesc în pietre şi lemn. Nu uitaţi însă că focul se făcea fie cu cremene, fie prin frecarea lemnelor, când apare focul viu, cel care are capacităţi curative, magice şi care