târgoveţe, dar şi o intrare agreabilă răspândită în Valahia mai ales, unde pătrunseseră Balcanii cu toate ale lor.

  Pentru mult mai amplă trecere în revistă a numeroase mâncăruri strict vegetariene, recomand „CARTE DE BUCATE PENTRU ZILELE DE POST" de Maica Lucia Nedelea, Stareţa mănăstirii Nămăieşti-Argeş, publicată în 1996 de editura Accolade Prinţ Pro.

  Cartea mea, fiind doar o selecţie a celor mai răspândite şi tradiţionale feluri de mâncare românească, omite cu bună ştiinţă numeroase găteli ce, sigur, sunt de aiurea. De asemenea, am evitat în acest capitol repetarea multor mâncăruri (prea) oportuniste, ce se fac de obicei, „de frupt" dar devin foarte facil, „de post", prin simpla eliminare a carnetului, laptatelor şi ouălor (nu ştiu de ce, mi-ar fi mai la-ndemână să zic, straşnic de greşit dar vesel, ouălelor) cum ar fi mâncarea de prune, etc.

  * 6ţelinemici(l,5kg) * 6 roşii * 4 cepe l ceaşcă untdelemn * 1 legătură mărar * 1 legătură pătrunjel sare, piper, după gust

  100 g măsline (luaţi-le negre şi zbârcite, să se umfle-n mâncare)

  Ţelina se curăţă de coajă şi se taie felii rotunde, groase de 1 deget

  Ceapa se toacă

  Se pun împreună la prăjit în ulei, pe foc mic •Roşiile se taie cubuleţe

  Când ţelina s-a muiat puţin, se adaugă şi piper, 1 cană cu apă şi se lasă să fiarbă înăbuşit 1 jumătate de oră.

  Dacă vreţi, scoateţi în vremea asta sâmburii măslinelor (dar sunt mai frumoase şi mai apetisante rotunde şi durdulii)

  • Mărarul, pătrunjelul se toacă

  * Când mâncarea e aproape gata, se adaugă măslinele, să se umfle 5 minute – apoi se potriveşte de sare

  * E bună oricum, şi caldă şi rece, cu verdeaţă deasupra

  La fel se face şi iarna, dar cu suc de roşii.

  După aceeaşi reţetă balcanizată, gospodinele din Ploieşti fac o mâncare de morcovi foarte interesantă, dulce-amăruie, iar cele de la Braşov o tocană de cartofi cu măsline, bunuţă tare, Taina stă în calitatea măslinei, care trebuie să fie oarecum veche, sărată, chiar cu fibrele sparte şi uscate, să poată primi zeama de la legume şi să dea în schimb gust amărui-sărat mâncării.

  SUPĂ DE ROŞII

  • 1 pahar orez • 1 ceapă

  * pătrunjel, busuioc • sare, piper, pe gustul meseanului l morcov • 1 kg roşii răscoapte, să dea zeamă

  Se taie roşiile cubuleţe

  Se rad ceapa şi morcovul

  • Se pun la fiert toate, orez, roşii, ceapă, morcov, sare, piper, în 2 litri apă

  Se toacă verdeaţa

  După 1 jumătate de oră se ia de pe foc, se presară verdeaţă

  În vipia verii de Bărăgan, supa asta iese din frigider ca o salvare, că altceva decât glaciaţiune fulgerătoare şi interioară nu-ţi trebuie, dacă eşti fleaşcă, singur, în post şi pe asfalt.

  ARDEI UMPLUŢI DE POST

  Pot fi umpluţi cu orice, cartofi, fasole, ciuperci, vinete, varză etc. – dar de obicei se foloseşte orezul, că aşa ne-am obişnuit,

  * 8 ardei graşi mari • 3 cepe

  * 1 căpăţână usturoi • 1 kg roşii

  * 1 ceaşcă orez * 2 ceşti supă de legume

  • verdeaţa: pătrunjel, mărar • sare, piper, zahăr, după gust

  • l pahar untdelemn + 2 linguri pentru sos

  • Se toacă ceapa, se căleşte în ulei încins, se stinge cu supa de legume

  • Se adaugă orez, usturoi, piper, sare, zahăr, 0,5 kg roşii * Se lasă să undească, acoperit pe foc mic, până se umflă orezul

  • Se pregătesc ardeii de umplut – se scot cotoarele, se spală de seminţe

  * Se umplu ardeii cu orez, se căpăcesc cu felii de roşii

  • Se unge o cratiţă cu ulei, se ardeii cu gura în sus, se căptuşesc cu roşii, se pune puţină apă, se dau la cuptor molcomit 20 de minute

  • Se presară verdeaţă

  Pe la mănăstiri argeşene şi olteneşti, înainte de Sfânta Mărie, maicile meştere şi răbdătoare fac o iahnâe de fasole boabe scăzută tare sau o prăjeală de cartofi cu roşii şi ceapă. Mai şi nişte varză cu piper ori toacă nişte vinete cu roşii şi usturoi şi cu d'astea umplu dumnealor ardeii. Apoi alătură o rece şi mustoasă de uiţi că-i post şi mănânci de te saturi, Doamne păzeşte, şi ţi-e ruşine, da-i prea târziu şi nici nu e prima dată, Se spune că sub Soc locuieşte un duh vrăjmaş care păzeşte comorile îngropate sub el, nelăsând pe nimeni să se apropie de ele. Dacă se încumetă însă cineva să se apropie, este maltratat, i se sucesc picioarele, îi sunt strâmbate fălcile. Locul din jurul Socului „nu este curat". Această credinţă este valabilă mai ales pentru Socul care creşte în locuri părăsite, unde se aruncă fel de fel de necurăţenii. De asemenea nu este bine să se culce cineva sub un Soc, căci îl pândesc nenorocirile.

  BORŞ DE LEURDĂ

  • 2 cartofi • 1 litru borş • 1 legătură ceapă verde • sare, piper, leuştean * 1 ou

  • 1 pahar smântână l farfurie de foi de leurdă proaspete (leurda e un fel de usturoi sălbatic)

  Se curăţă cartofii, se taie cubuleţe, se pun la fiert în 2 litri apă cu sare – 10 minute

  Se pune separat borşul la fiert

  Se toacă ceapa

  Se taie fideluţă leurda

  • Se bate oul cu smântână

  • Se pun peste cartofi leurda, ceapa, se mai lasă pe foc, acoperit, un sfert de oră

  Se adaugă borşul – câteva clocote

  Se toacă leuşteanul

  Se sărează, piperează, se presară leuştean

  • Se drege cu smântână şi ou (dacă e post, luaţi-vă gândul!)

  În Prahova, Argeş, Vâlcea am întâlnit des buruiana asta. Ciorba corespunzătoare se simte (trăsneşte!) de la poarta mănăstirii iar vântul îi poartă măroasele subtile pe o suprafaţă restrânsă numai la careul Sankt-Petersburg, Paris, Gibraltar şi Ulan-Bator, PRAZ CU MĂSLINE

  Arhicunoscută în