toată Valahia (deşi rimează olteneşte), la Turnu-Severin, mâncarea de post vărătec se face dimpreună cu un pilaf sârbesc, din cel cu toate legumele şi zarzavaturile lunii tocate.

  3 tulpini groase de praz * 1 pahar untdelemn

  3 roşii • 1 ceapă

  —4 căfei de usturoi * 1 legătură mărar

  • 100 g măsline negre, zbârcite * sare, piper, boia (după gusturi)

  • 1 lingură zeamă de lămâie (că merge cu măsline) sau 1 păhărel de vin alb

  * Ceapa, roşiile şi usturoiul se toacă mărunt • Ceapa se rumeneşte în ulei, la foc mic

  Când e aurie se adaugă roşiile, usturoiul, paprică, piper

  Se taie prazul îmbucături

  După 5 minute de clocote modeste se pune Ia rumenit şi prazul, se stinge cu o ceaşcă de apă, se lasă să molcomească 1 juma' de minut

  Se scot sâmburii (deşi nu e neapărat nevoie) din măsline

  Dacă a trecut jumătate de oră, se pun şi măslinele la fiert, 5-10 minute, să se cunoască cu mâncarea, împreună cu zeama de lămâie (sau păhăruţul de vin)

  Se toacă mărarul

  Când e gata se potriveşte de sare şi se presară mărar

  Dacă aş fi pus vreo două trei bucăţi de carne de viţel sau un pui încă de la început, cu ceapa împreună la prăjit, fiertura ar fi fost straşnică şi ar fi semănat a mâncare. Dar şi aşa e bună, rece, ca o marinată ce este, cu un Muscat dulce şi înmiresmat de Corcova alături, să îndrepte şi să stingă ce-a ars acreala (deşi eu zic că mai degrabă să sublinieze).

  DOVLECEI UMPLUŢI CU VINETE

  (Sau cu orice altceva, numai să fie uşor acid: ciuperci marinate, fasole cu usturoi etc )

  • 1 kg dovlecei • 500 salată de vinete

  • Dovleceii tineri se fierb zece minute, apoi se lasă să se răcească « Se taie bucăţi groase (5-6 cm) şi se scobesc

  • Se umplu cu salată de vinete şi se garnisesc cu felii de roşii – iată o intrare drăguţă, tricoloră şi gustoasă

  Taină: Dovleceii fierţi n-au nici un Dumnezeu, aşa că adăugaţi în salata de vinete un pic de piper, câţiva căţei de usturoi terciuiţi şi o linguriţă de oţet în plus, că aşa fac mehedinţenii şi nu fac rău.

  PRAZ PRĂJIT

  2 tulpini groase de praz • 2 linguri untdelemn sare, piper, paprică, după poftă • 1 lingură pătrunjel verde tocat

  * Se taie prazul rondele groase de două degete

  Se presară cu sare, piper, boia

  Se pun la prăjit în ulei încins pe ambele părţi în vas acoperit până se rumenesc

  Se pun în farfurie (lângă un copan de pui fript, dacă e vreme de dulce) şi se presară cu pătrunjel

  Se pot prăji şi ceva şniţelaşc de praz, ca la Calafat, tăind rondelele mai subţiri şi tăvălindu-se într-un ou amestecat cu o lingură făină. Dar atunci trebuie cam un pahar de ulei şi vreo douăzeci de căni de Roşioară, c-am ieşit în sfârşit din post şi se cade bucurie mare.

  PĂPUŞI DE DRAGAVEI

  Mâncare oltenească, ciudată, neaşteptată, elementară. Are totodată ceva ritual, neliniştitor, poartă un mesaj din străvechime,

  2 ardei iuţi • oţet de prune, sare * 2 linguri de ulei

  3 mănunchiuri groase „ca pe mână" de ştevie tânără

  • Se grijesc frunzele de ştevie

  • Se leagă „păpuşi", se ung cu ulei, se pun la grătar

  * Când s-au „fript" se curăţă de sfori şi se pun într-o strachină cu ardei iute tocat

  * Se toarnă peste păpuşi ulei şi zeama fierbinte şi sărată de oţet cu apă • Se mănâncă cu mămăligă

  Jocul Căluşarilor e un ceremonial străvechi de mare spectacol, în care Căluşul, zeul cabalin şi protector al cailor şi al verii, petrece şi se desfată împreună cu anturajul său divin, ceata căluşarilor, în săptămâna —Rusaliilor-sau a Căluşului. Jocul cuprinde practici şi formule magice, dansuri extaziante şi acte rituale executate de o ceată masculină strict ierarhizată: Mut, Vătaf, ajutor de Vătaf, Stegar, Căluşari de rând.

  Starea euforică şi coeziunea mistică între participanţi, legaţi prin jurământ de credinţă şi complicate rituri de consacrare sunt obţinute prin executarea, până la epuizare fizică şi psihică, a dansurilor sacre după melodii de joc cântate de lăutari (care nu fac parte din ceată).

  Astfel, dansurile căluşăreşti au acelaşi efect ca beţiile rituale de la Anul Nou, îngropatul Crăciunului, lordănitul Femeilor şi Măcinici.

  Jocul poartă cu sine funcţii şi expresii diferite ca vechime: —petrecerea zeului cabalin substituit de o mască purtată de Mut, de o efigie (Steagul Căluşului), un totem (Cioclul Căluşului) în care apar excese, urme ale unor practici orgiastice; transferul magic al fertilităţii divine prin vrăjirea, în timpul jocului, a bolovanului de sare (dat apoi vitelor pentru prăsire şi înmulţire) şi a blidului cu seminţe pentru însămânţarea şi rodnicia ogoarelor; grăbirea căsătoriei şi fertilizarea simbolică a tinerelor neveste prin intrarea lor în hora căluşarilor şi prin atingerea phalusului purtat de Mut; vindecarea persoanelor „luate din Rusalii1', „luate din Căluş" prin transferul magic al sufletului sănătos de la oala de lut sparta cu băţul de Mut sau Vătaf, de la puiul de găină sacrificat violent sau de la căluşarul supus unei morţi rituale, la omul bolnav; jucărea copiilor purtaţi în braţe în hora Căluşului sau săritul lor, întinşi pe pământ, de către căluşarii iluminaţi de viziuni pentru alungarea bolilor, în special a „frigurilor": alungarea Ielelor sau Rusaliilor prin ameninţarea lor cu diferite arme preistorice (beţe, săbii din lemn, arcuri cu săgeţi), prin scenetele războinice, prin plantele vrăjite (Pelin, Usturoi), prin impetuozitatea dansurilor căluşăreşti care imită, uneori, mersul la trap sau în galop al cailor, prin formule indescifrabile şi zgomote produse de zurgălăi şi clopoţei şi altele.

  (după Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an")

  CHISĂLIŢĂ l kg prune • 200 g zahăr (sau fără)

  Prunele se grijesc, se scot sâmburii şi se pun cu sau fără