Cărți «Corneliu Zelea Codreanu Free Download .Pdf 📖». Rezumatul cărții:
Protestând cu toată indignarea contra acestei acţiuni de provocare continuă, cerem ca autorităţile superioare să intervină pentru ca să pună capăt unei situaţii nedemne şi primejdioase, pe care Iaşiul şi studenţimea lui creştină nu o mai pot tolera.”
A. C. Cuza.
ÎNTRUNIRILE DE PROTESTARE CONTRA LUI MANCIU DIN 3 ŞI 5 IUNIE.
S-au expediat următoarele telegrame:
MAJESTĂŢII SALE REGELUI
„Faţă de nelegalităţile poliţaiului Manciu împotriva studenţilor şi copiilor noştri loviţi şi insultaţi zilnic, voind a ne întruni, am fost împiedicaţi de poliţie şi jandarmi cu toate că procurorul a aprobat întrunirea.
Supunem respectuos Majestăţii Sale plângerea noastră şi rugăm a fi ocrotiţi. (Urmează 1200 semnături).”
MINISTERULUI DE INTERNE
„Copiii noştri luaţi de pe stradă şi sălbatic maltrataţi de prefectul de poliţie Manciu, cerem anchetă imediată, urmată de sancţionări severe.
Loviţi în sentimentele noastre părinteşti şi pierzând orice răbdare, aşteptăm neîntârziat dreptate.
ss. maior I. Dumitriu, maior Ambrozie, D. Butnaru, Elena Olănescu, Căpitan Oarză, Gheorghiu etc.”
ACŢIUNEA ROMÂNEASCĂ.
Anul I, nr.2, 15 noiembrie 1924 sub semnătura cunoscutului publicist Dr. Ion Istrate, scrie: „În ziua de 8 Iunie 1924 s-a ţinut în sala Bejan o grandioasă manifestaţie publică de protestare sub preşedinţia de onoare a d-lui general Tarnovschi. Au înfierat procedurile lui Manciu d-nii: prof. univ. A. C. Cuza, studentul Grigorescu în numele studenţilor creştini, meseriaşul Artur Ruş, metalurgistul C. Pancu, prof. univ. C. Şumuleanu de la Facultatea de Medicină care a făcut un tablou impresionant de ceea ce a văzut la poliţie: timpane sparte, urechi umflate, ochi însângeraţi, mâini rupte şi picioare vinete de loviturile râncilor sălbaticilor lui Manciu.
Declară că de ar fi avut un copil care să fi fost schilodit de barbarul din capul poliţiei n-ar fi ezitat o clipă să-i zboare creierii canaliei. Vorbeşte apoi d. maior I. Dumitriu care încheie: am încredere că justiţia ţării ne va face dreptate. Altfel, jur aici în faţa Dvs. şi voi şti să-mi respect jurământul, că-mi voi face singur dreptate.
Mai vorbeşte avocatul Bacaloglu, meseriaşul Cristea, avocatul Nelu Ionescu şi profesorul Ion Zelea Codreanu. La urmă s-a votat o moţiune de protestare prin care se cerea justiţiei satisfacţie şi guvernului destituirea lui Manciu.”
UN AVERTISMENT ZADARNIC.
În „Ţara Noastră” nr. 24 din 15 iunie 1924, cunoscutul scriitor Al. O. Teodoreanu publică un articol din care reproducem următoarele pasagii: „Justiţia chemată să-şi spună cuvântul îi declară pe toţi studenţii arestaţi nevinovaţi şi dispune dă fie puşi imediat în libertate.
Studentul Zelea Codreanu e menţinut totuşi arestat, trimis judecăţii de către poliţaiul Manciu care e şi avocat, pentru complot.
Cele mai elementare manuale de drept şi cel mai bun simţ ne spun că în căsătorie, duel sau complot nu poate figura o singură persoană.
Pentru a da o calificare ca cea de mai sus, cel de la care emană trebuie să se găsească într-o particulară stare de ebrietate, care să-i permită viziunea cel puţin dublă.
Prin urmare cu el nu putem vorbi.
E loc însă în numele întregii suflări româneşti, ultragiată, din care scoatem, bucuroşi şi fără pagubă pentru nimeni, pe timizii ei reprezentanţi din parlament şi presă, să întrebăm guvernul, dacă socoate util să lase sancţiunea (inevitabilă) în sarcina celor lezaţi şi dacă nu găseşte oportun s-o prevină.
Întăriţi de cuvântul hotărâtor al justiţie nu ezităm a taxa complotul de la Iaşi ca o ticăloasă înscenare…”
Al. O. Teodoreanu.
SE ORDONĂ ANCHETĂ ADMINISTRATIVĂ.
MEMORIUL D-LUI AMBROZIE.
În urma celor întâmplate a venit în anchetă inspectorul administrativ Văraru. Iată memoriul înaintat de dl. maior Ambrozie, inspectorului Văraru: „Domnule Inspector, Hotărât lucru că dl. ministru de interne, dorind să ştie adevărul adevărat asupra celor raportate de noi telegrafic cu schingiuirea fiilor noştri, v-a trimis pe Dvs. şi, cum credem că doriţi a face completă lumină, am făcut acest memoriu cu naraţiunea faptelor.
Faptul s-a petrecut după cum urmează: era lucru ştiut în Iaşi de către directorii de şcoli şi de părinţii elevilor, că aceştia fabrică cărămidă la Ungheni, pentru a construi o casă proprie în Iaşi şi că, lucrează la o grădină de zarzavat pusă la dispoziţia lor de D-na Ghica, în str. Carol. O parte din studenţi şi elevi se întrunea odată pe săptămână, sub conducerea studentului Zelea Codreanu, când se făcea repartiţia la muncă, adică: 40 studenţi erau trimişi la Ungheni la facerea de cărămizi, iar 20-25 elevi erau repartizaţi pentru a uda grădina de zarzavat.
Despre cele arătate mai sus a aflat şi prefectul de poliţie; pentru ce oare nu ar inventa ceva de senzaţie la Iaşi, de exemplu complot, mai ales că jurnalele din Iaşi sunt socotite ca o proprietate a D-sale şi-i vor bate în strună şi atunci; zis şi făcut. În ziua de 31 mai 1924, ora 4.30-5.00 dimineaţa, când ştia că în curtea D-nei Ghica erau adunaţi vreo 65 studenţi şi elevi, a dat năvală peste ei cu întregul aparat de poliţie şi cu multă armată, după gravitatea faptului închipuit.
Mintea omenească refuză să priceapă ce s-a petrecut atunci, când studenţii şi elevii au fost înconjuraţi de ca cei mai ordinari criminali şi chiar pe loc loviţi barbar de agenţi, armată şi chiar de poliţaiul Manciu.
După o jumătate de oră, cu toţii, în cap cu studentul Zelea Codreanu, bine încadraţi şi în convoi, mergeau la vale pe strada mare către poliţie; în drum au întâlnit un alt grup de elevi de liceu, care din ordinul profesorilor mergeau la joc de oină la Copou. Aceştia, fiindcă şi-au permis luxul să salute pe cei aflaţi în fiare, imediat au fost arestaţi, bătuţi şi duşi la poliţie, ca complici cu cei dintâi.
Ajunşi la poliţie, prefectul, fără să anunţe parchetul, după gravitatea faptului, a început singur interogarea. Deci şi bătaia, maltratarea şi schingiuirea studenţilor şi elevilor, pentru a declara că au luat parte la