Pentru obţinerea unui aspect mai decorativ, felia de ou se taie în două şi se aşază cu albuşul spre interior şi cu gălbenuşul spre exterior (margine), între ele punându-se câte o steluţă tăiată din gogoşar roşu sau un cerculeţ de măslină.

  Tartinele se aşază pe un platou rotund pe care se pun câteva foi de salată verde.

  12. Tartine în culori.

  Franzelă sau chifle, 2 ouă fierte, 10 măsline, 1 gogoşar roşu sau ardei gras roşu, 60 g unt sau maioneză.

  Franzela se taie în felii de formă rotundă iar chiflele se taie în două şi se ung cu unt sau cu maioneză. Se toacă mărunt fiecare component în parte: albuşul de ou, gălbenuşul de ou, gogoşarul şi măslinele. Se împarte suprafaţa tartinei în patru părţi şi pe fiecare dintre acestea se pun câte unul din componentele tocate mărunt. În acest fel, tartinele vor avea patru culori: alb, galben, roşu şi negru.

  13. Tartine cu pastă de ouă.

  Franzelă, 3-4 ouă fierte tari, 100 g unt, 2 linguriţe muştar, piper pisat şi sare.

  Gălbenuşurile fierte se dau prin sită şi se freacă cu untul spumos, adăugându-se muştar, piper pisat şi sare, după gust. Cu pasta obţinută se ung felii de franzelă, iar din albuşurile fierte rămase se taie bucăţi în formă de semilună cu care se decorează tartinele.

  14. Tartine cu salată de vinete.

  Se prepară salata de vinete, ca în reţeta 139, cu care se ung feliile de pâine sau chifle tăiate în două, se netezesc şi apoi se garnisesc cu felioare de roşii. La mijlocul tartinelor astfel pregătite se pune ceapa tocată mărunt, în cazul în care nu s-a pus ceapă în salata de vinete. Tartinele astfel pregătite se servesc imediat.

  15. Tartine practice cu diferite paste.

  Aceste tartine se prepară din felii de pâine tăiate cât mai lungi (30-35 cm). Se ung feliile cu unt, iar deasupra, cu ajutorul unui cornet cu şpriţ, se pun pastele preparate în 3 culori. Două culori de pastă se prepară din brânză telemea, astfel: jumătate din pasta de brânză rămâne albă, iar în cea-laltă jumătate se adaugă boia roşie şi o linguriţă de bulion de roşii sau câteva picături de zeamă stoarsă din sfeclă roşie crudă dată prin răzătoare. Cea de a treia culoare poate fi dată de o pastă de măsline (v reţeta 73).

  Pastele se pun pe pâine intercalate între ele, apoi feliile de pâine se taie pe diagonală în romburi, după care fiecare romb se decorează.

  16. Tartine cu pastă de fasole.

  Se pun la fiert 150 g fasole albă şi după ce a dat în clocot se schimbă apa şi se lasă să fiarbă încet până ce bobul devine moale. Se adaugă o ceapă, o rădăcină de pătrunjel şi 1/2 foaie de dafin şi se lasă să mai fiarbă până ce şi legumele adăugate sunt gata. Fasolea fiartă, chiar fierbinte, se trece prin sită, apoi se bate bine, adăugându-se ulei, usturoi pisat şi sare după gust. Cu această pastă se încarcă feliile de pâine şi se netezesc, iar de jur-împrejur se garnisesc cu felioare foarte mici şi subţiri de castraveciori. La mijloc se presară ceapă călită în ulei.

  Aceste tartine trebuie servite imediat sau la 1-2 ore de la preparare.

  17. Tartine cu rondele de pastă.

  Se prepară o pastă din brânză telemea sau din brânză de Dorna, astfel: se trec prin sită 200 g brânză şi separat se freacă spumă 100 g unt. Se amestecă brânza cu untul, apoi se adaugă o lingură de ceapă tăiată foarte mărunt, sau câteva ridichi de lună tăiate de asemenea mărunt. Se aleg ardei graşi rotunzi şi cât mai lungi, se spală, se curăţă de seminţe, apoi se umplu cu pastă de brânză şi se introduc în frigider ca să se întărească pasta. După ce pasta s-a întărit, se taie ardeii în rondele şi se aşază pe felii de franzelă tăiate în forme rotunde şi unse cu unt.

  Peste pastă se pune o rondea de ridiche de lună sau de ou fiert. Tartinele astfel preparate se servesc aşezate pe platou pe frunze de salată verde.

  18. Tartine cu peşte.

  Se pregătsc după indicaţiile date la reţetele anterioare. Deosebirea constă în faptul că se prepară cu componente din peşte şi anume: felii de macrou, batog, peşte afumat, marinat sau felii de peşte prăjit (fără oase), pastă de anşoa, sardele sau icre preparate (de crap, tarama, ştiucă sau de Manciuria).

  19. Tartine cu preparate din carne.

  Se prepară după indicaţiile date la reţetele anterioare. Deosebirea constă în faptul că se pregătesc cu preparate de carne: diferite mezeluri (salam, şuncă, parizer), pastă de ficat, friptură. Toate se taie în aşa fel încât feliile de preparate din carne (mezeluri) să nu depăşească marginile feliilor de franzelă, procedându-se în continuare la fel ca în reţetele de la începutul acestui capitol.

  1.2.2. TARTINE CALDE.

  Tartinele calde se prepară din chifle, cărora li se taie puţin coaja din partea de jos, dacă aceasta este prea tare, iar coaja de deasupra se taie în aşa fel încât jumătatea respectivă să aibă stabilitate.

  Chiflele pentru tartine calde se prăjesc în unt sau în ulei şi se păstrează în aşa fel încât atunci când sunt servite să fie calde.

  20. Tartine gratinate cu caşcaval

  6 chifle, 60 g unt, 160 g caşcaval ras pe răzătoarea mică.

  Se taie chiflele în două, se ung cu unt, iar deasupra se încarcă cu caşcaval ras, cât mai cu vârf. Se introduc apoi la cuptor (care trebuie să fie bine încins din timp), unde se lasă 4-5 min, până începe să se topească puţin caşcavalul.

  Se servesc imediat.

  21. Tartine cu ochiuri

  3 chifle, 6 ouă, unt sau ulei pentru prăjit chifle.

  Chiflele se taie în două, se prăjesc puţin şi se ţin la cald până se prăjesc şi ochiurile. Se aşază ochiurile pe jumătăţile de chiflă prăjite şi se servesc calde.