pământ ca o formă gând şi în alte vieţi tinde să se echilibreze. Se întâlneşte bărbatul cu aceeaşi femeie în viaţa actuală şi există două posibilităţi: se culcă cu el şi se rezolvă problema sau o ia cu forţa. Dacă o face de bunăvoie, atunci există şansa ca el să fie mai violent cu ea, ca formă de răzbunare pentru ceea ce i-a făcut atunci. Aşa poate apărea sadismul în pat. Sexul oral, sau cel anal, poate avea o componentă sadică prin dorinţa de înjosire a femeii sau durerea pricinuită acesteia.

PSIHOLOGIA VICTIMEI din cadrul criminalisticii îşi găseşte cauza şi rezolvarea în cercetarea vieţilor trecute. De aceea eu cred că de cele mai multe ori victima este la fel de vinovată ca şi călăul! Acesta este motivul pentru care nu m-am implicat în găsirea criminalilor. Ştiu eu ce au ei de împărţit din alte vieţi? Sau copiii violaţi. Pentru mine nu sunt copii, sunt spirite care au karma lor. Ce s-a întâmplat în realitate, numai Dumnezeu ştie! Mi se spunea despre un sfânt care a fost bătut de un demon cu faţă mongoloidă. Poate că o să supăr pe multă lume spunând asta, dar respectivul a fost bătut pentru că la rândul lui îi făcuse ceva altădată, iar Dumnezeu i-a îngăduit forma asta de plată ca să se stingă karma!

De ce să ne cerem iertare de la întreg Universul?

Pentru că există acea interdependenţă între macro şi microunivers care face ca orice lucru bun sau rău pe care îl facem, spunem sau gândim, să se răsfrângă asupra tuturor. Astfel o problemă sau un viciu al unui individ ne afectează pe toţi. E precum fumatul pasiv.

De ce de la Pământ, de la Terra?

Pentru că el are cel mai mult de suferit din cauza modului nostru de a fi. El este cel mai pângărit de noi deşi PĂMÂNTUL CA FIINŢĂ VIE ne-a îngăduit să ne naştem ca să învăţăm, să ne răscumpărăm greşelile şi să creştem.

De ce de la lumină şi întuneric?

La început a fost Întunericul! Şi Dumnezeu era întunericul şi Dumnezeu era în întuneric! Apoi a spus Dumnezeu „să fie lumină“ şi de abia după aceea a separat Dumnezeu lumina de întuneric. Dar toate sunt Dumnezeu şi putem greşi spunând că Întunericul este rău şi dacă judecăm răul, şi dacă nesocotim lumina! Paradoxal, nu?

Mai putem greşi faţă de spiritele pământului, apei, aerului şi focului, fie prin magie, fie prin scopul în care sunt folosite.

De ce de la bani?

Banii urmăresc lumina! Este paradoxal, dar ei urmăresc Chi-ul pentru că Dumnezeu face şi săracii şi bogaţii. Vezi-l pe Sfântul Nicolae! Asta încerc să explic oamenilor care au probleme cu banii. Dincolo de magie, este Dumnezeu şi el îngăduie să se întâmple un lucru din anumite motive. Vezi pilda lui Iov! Greşim, faţă de bani, când îi folosim în rău. Greşim faţă de Chi, de lumină, când fumăm. Părintele Dosoftei mă întreba când fumam: „De ce arzi banii?“ Nu înţelegeam că felul nostru de a ne comporta faţă de ei determină venirea sau plecarea lor! Vezi Feng Shui! Evident că sunt destui care folosesc răul ca să obţină bani, dar ei nu au strălucirea veritabilă a oamenilor bogaţi de la Dumnezeu. Pentru că bogăţia este dată prin intermediul unor îngeri. Legarea Sporului este de fapt legarea îngerilor lui Dumnezeu, a entităţilor menite să îţi ducă bani. Dezlegarea lor aduce bunăstarea. Părintele Teofil de la Sâmbăta spunea că banii sunt ca o scară care te poate duce ori în rai ori în iad, funcţie de cum îi foloseşti.

De la iubire, pentru că oricine ne iubeşte şi nu putem să-i răspundem în aşa fel încât să nu-i rănim sentimentele, greşim faţă de iubire.

De la suflet, pentru că, de multe ori, răul, demonul răneşte sufletele altora prin noi, prin cuvintele noastre, chiar prin adevăruri spuse brutal, prin faptele noastre. Unii, precum cei de la radiestezie, au ajuns să lucreze pe suflete şi implicit să lovească. S-a ajuns să se taie sufletul cu sabia ca să se ia puterea divină a unui om! Or să aibă timp destul să plângă în partea cealaltă!

De ce de la mine însumi?

Pentru că sunt oameni care nu se pot ierta pe ei înşişi pentru ceea ce au greşit, fie pentru avorturi, fie pentru păcate de alt fel. Acest sentiment de vinovăţie nu este unul pozitiv, ba din contră, duce la boli din cele mai grave fie organice, fie psihice precum depresia. Şi cei care nu se iubesc pentru că nu le place cum arată fizic sau cum se comportă, au căpătat deprinderi de care nu pot scăpa, nu fac altceva decât să proiecteze în oglindă propriile energii negative. Acestea sunt recepţionate şi de cei din jur care-i vor percepe prin prisma propriilor lor păreri: deci negative.

Spuneam şi repet. Noi suntem suma părerilor noastre despre noi înşine, părerea celorlalţi despre noi şi ceea ce suntem în realitate. Dacă ceea ce suntem în realitate ştie doar Bunul Dumnezeu, putem însă schimba imaginea celorlalţi despre noi şi a noastră despre noi înşine. Cele trei sunt o sumă şi până la urmă interdependente. Schimbând una se vor schimba, mai devreme sau mai târziu, toate. Ceea ce suntem noi în realitate, în Sinele nostru, este un cumul a ceea ce am fost în toate vieţile noastre trecute şi în cea prezentă.

Conştiinţa, spiritul, voinţa, gândirea, credinţa sunt lucruri faţă de care se poate greşi sau care pot fi legate de cei care se ocupă de magie, farmece, vrăjitorie, ori chiar şi ei, cei care trec peste liberul