Baudolino citește romane online gratis .pdf 📖

Umberto Eco

Baudolino

1

Baudolino începe să scrie

Ratispona{1} Anno Dommini Domini luna lu dechemvrie mclv kronica Baudolini cu numili dupe tată de Aulario

Ieu Baudolino alui Galiaudo a lu Aulario care are un cap dă seamănă ca dă leu alleluja zic Rugăciune domnului ka să mă erte.

amu-făcu-ie am faptu furătura a mai mare den vieaţa mea a dică am luoat den trun scrin a iepiscopului Oto multe fuoi care poat că s lucrure den Kancelariea înpărătească et leam râcăit mai pă tuate făr pe unde nu să luoa et acumşa am io dăstul Pergamen casă schriu pă ielu ce vreeau a dicăte chronica mea încai de no pot scri pă latinie

că a poi de orde scoperi că fuoili nu mai este ac olo cine ştie ce belea osă iasă şi orgândi că o fi frun Spion deal iepii scopilor romani care vuor răul înpăr atului freederik

dar poate că nui pasă la nimene în kancellarie skrie tuoţ chear dac nu slujeşte nimănui şi cin le găseşte [fuoili] şi le bagă în gaura ku nu că face ceva cuele

incipit prologus de dualus civitatilus historiae AD mcxliii conscript

saepe multumque volvendo mecum de rerum temporalium motu ancipitq

asteas răndurli schrise care era lan ceput şi nam putu săle rădzui biine car tre să sar păste iele

că a poi de orgăsi Fuoili astea dupe ce leam scris io nu len ţelege neam un cancellar căci astai o lengvă ceo vorbeşte ăi dela Frasketa{2} dar nimerica nuo a schriso frodată

Însă dacăi o lembă car nim enea nuon ţelege oblicesc ei câtai clipi căs io pencă tuoţ ziccă la frasketa borbo rosim o Lengvă car nui dă creştin aşa că tresă leas cund binedă tot

aldracu ce greusă schriie dă mă duoare tuoate deştele

ieu tatămio Galiaudo tot dauna zicea că tresă fie frun dar dă la Santamaria den Roboreto cădă cân ieram io mic dor ceauzeam unu că icea cinchi chinci V cuvinte şii maimu ţăream vorba orcă iera iei dân Terdona{3} sau den Gavi şi chear dacă venea den Mediolanum că ăia vorbeşte un Ydiom caşi câinii înfine pânră şi căn am întâlnit io primii alamani den vieaţa mea car iereau ăi dă assedieau Terdona tuoţ iereau Diusche et ţoparlani iceau rausz şi min got dupo jumadă zi şi io iceam rausz şi Maingot şii emi zi ce-au kint dutde ne caută o frowe frumosa casă facem fiki-fuki nui bai dacăi iea deacord ajuunge să ne spui tu un deşade că pormă o ţinem noi păloc dar cei aia o frowe iceam io şi iei iceau o duoamnă una dauna o femenă du berstan şimi făceau semnu ăla cu Ţâţele maari fincă în cest asediu noi dă femine suntem în lipsă alea den Terdona stau înuntru şi quan intrăm ac olo ne las să facem ce vrem dară acuma alea pea fară nusă mai arată şi dăi injură turi demi să făcea piielea dă puidă găllină şi mie

bravi suabi dă Căcat astea fiindu zise în chipuiţivă dacă vă spui io unde şade frowele noi fi io spionu vostru făceţivăţ cu mânuţa

mammă mammă dacă păloc mă morau

mă omorau sau mă necau acuma proape schriu ca pă Latină că nucă nun ţeleg latina fincă am în văţat săci tescu un libru latin et cân îmi vorbeşte unu latină în ţeleg da schrisu e că nuş cum săscrie vorbele

domneiamă nuş tiu dăloc dacăi equus sau equum şi mă greşesc totdauna că la noi un cal e toto mârţoagă şi nu greşăşte nimini dăloc fincă neciun uăm nu scrive Kavall că niş nu schriie dăloc că niş nu ştie să citească

Însă atun cea a fos bine şi nemţoii nu miau atins nice un firdă păr fincă togmai în timpola au vinit neşte milites car zberau aide hai că satacă iar şi apoi santâmplat on curcătura Măsii şi io nun ţelegeam un drac cu scutierii car o loau paici şi cu fanţii cu alabardele car o loau înquolo şi sunări de trâmbeţe şi neşte turnuri dălemn cât ditai copacii dă la Burmia{4} carsă mişcau ca neşte care cu balistari şi funibulari deasuprăle şi alţii car duceau scărle şi păiei ploau la săgeate ca cum era o grindină maare şi ăi car dădeau zvârlitur dă petroaie cu o specie dă Linguroi maare şimi treceau pă dă asupra capu lui mieu toate zvârliturle car le aruncau dă pă zidur derthonezii, que bătaie!

Şi ieu pusuman fro doo hore supt un tufan zicăndu sanctă feceoară ajutămi tu apăi pormă sa calmat et fugeau pă lăngă mini dăi de grăescu latina ca pă la Papia{5} care zberau cau uccisu atăţea derthonezi{6} que părea un pârâu dă Sangve şi ierau chontenţi{7} cala calendele lu maiu fincă acum Terdona asă nveaţe cum săssă puoarte cu mediolanenses{8}.

Dară pormă săn turnau îndărăpt şi alamannii dă pă la frowe puoate ceva mai puţini ca lan ceput dă tot fincă şi derthonezii nui mai trimisăse napoi io meam zis mai bine ieu tălpăşiţa

et mersei mersei ieu mam turnat accasă când ierea dăspre ziuă să povestesc tot la tatămio Galiaudo que mea spus brava dut te bagă tu pe la Asedii căn