addecă au faptu dă tuoate ăi den Papia fincă cu derthonezii au un dente înverenat aici la noi nui cala alamanni car să iubescu tuoţ unu cu altu et sunt totdauna ca deştele dă la mânră însă la noi ăi dăn Gamondio dacă vedu unu dăn Bergolio odat li să scuoală

Însă acum torn să povestăsc chronica că quând mărg pren cuodri dă la noi dă la frascheta mai avan dacaăi Negurră deaia groaznecă dă nuţ vez popu nassului et lucrurli îţ cad pă nevestite cîn nici nu le videai a venire ieu amu vedenii ca şi atuncea căn amu vedutu Lioncornu{9} et aia laltă oară cân am văzutu pă Sanctu Baudolinu carimi grăea et mi dicea hiu dă căţa ducete vei in iadu fincă istoria lioncornului a fost aşa că bine să ştie că pentru să vânezi Lioncornu tre să pui o ragaţă nedăzvirgenată la puoala unui copaciu et feara amiroasă boare dă vergină et vine dăi pune capu pe pântece et atuncia ieu am loat pă Nena dăn b Bergolio car venisă acolo cu tatsu să cumpere Wakka vaka dă la tatămio et ieam zis vinon codru pentru să venămu lioncornu pormă pusuoam supt copaciu fincă ieream sigur că iea ierea feceoară et ieam zisu şezi cu minte şâ lărgeşte picerele pentru să faci locu ca să puoată pune feara capu et zisei ieu colo şa eată lărgeşte bine picerele în puntu ala et iarătam şiiea prinsă a scuoate vaete de părea o kapră a fătare et eată ieu nu mai văzuiu neam că fincă miea venitu cao apocalypsin ear dupaia nu mai erea curată ca crinu et atumcea iea a zisu domne maica lui dumnezău acum cum om face să vie lioncornu et atumcea ieu am sâmţit un glasu den Ceruri ce miea zisu que lioncornus qui tollit peccata mundis ieream ieu et săltăm pren tufe şi strigam hip hiii frr frr căci ieream mai mulţămit ca on lioncorn adevăratu fincă verginei pusasăm cornun pânteci pentru asta Sanctu Baudolinu mi dzisă fiule et coetera eară apoi mă a ertau et lam vezut pormă eară de trei oare cîn săngăna zua cu noaptea da numai dacăi negurice or macar cân sardică ceaţa nu cân soarle te pripeaşte dă te opăreaşte

ânsă cân am historisit a tatămio Galiaudo cam vezut pă Sanctu Baudolinu datu mia trizăci dă beţe pă schinare zicându au dooamne togmai mie datu meai un filiu car să veadă vedenii et nu şti e macar a mulgere o vakă Vakkă ori îi spargu ţeasta cu băţulu or dalaş la unu den ăia car mărg pren târgur şâ pân pieţi dă fac maimuca să să dănţuie adusă dân africa et beată mummămea strigatua nătăntolule năvlegule ieş mai rău decât răii ceam făcut ieu domnului ca sam un filiu car veade sfinţ et tatămiu Galiaudo a zis nu iadăvărat că veade sfinţ aestai mai menciunos ca dăcât iuda şiş născoceşte tuoate cas nu facă nemica

istorisăsc astă Chronică căci dacă nu istorisăsc nusăn ţălege cum a fost în a sară fincă ierea on tunerec dăl tăeai cu cuţitu şisă mai zici că ierean luna lu april da la noi ie ceaţă şi pân agust et dacă unu nui dă pân părţi lealea bun ănţeles că să pchiarde ntre Burmia et Frasketa mai avan dacă nui frun sfănt car săi ducă dă frâu şi eată că mă duceam ieu accasă şi dodatămi văd denainte on baron pun cal cu totu şi cutotu dă fer

baronu şi nu kab vallu ierea cu totu dă fer cu spada dă ziceai căi regele dân Ragona{10} et dodatămi sa făcut aşa mammă mammă stai să vez căstai adăvărat Sanctu Baudolinu car mă duce in infernu dară iei disse Kleine Kint bitte{11} şâ ieu pe dată înţelesuam că ierea on senior alamann car pân negură să perdusă n codru et nu găsiia amicii sei et vinia noaptea et mea rătă o Monetă car eu nu mai aveam văzută Monetă ca aia pormă ierea mulţămit că io respundeam în graiu seu şâi ziceam în Diutsch{12} că să meargi ma nainte dai în smârcu cum te văz et mă vez ke nu trebuiam a zice cum te văz pă o ceaţă că o tăiai cu Cuţâtu da iei an ţăles

et pormă zisu am că ştiu io că nemţâi vin dântron loc undei tăt prumuveară şâ poat căn floresc chedrii Livanului da la noi în Palea en negurat et in negurea asta săn vârt corciuri cares şacuma nepoţi dă nepoţ dă harapii cărei bătusă Şarlămagnul şis omin răi şi bruţi{13} car cum văd on Peregrin{14} îl eau la ciumege păste dinţ săi eau chear păru dăn capu lui ergo dacă să vii la căsuţa lu tatămio Galiaudo gan iz mir got on blid dă oarece fertură găsăşti sun aşternut dă pae cas dormi noaptean staulă pormă mănidimineaţă ţearăt Drumu mai avan că ai moneta ceea danke doamne noi îs omin sărmani dară curăţ aşa lam purtat ieu la tatămio - Gaiaudo - Galiaudo car an cepu să zbere mă cap dă sulă