nare a face mai bine săi dzicem iară item mulţămită păntru ban dară i dăm încă şi Fânu pântru kavall item{15} lângă fertură mai pui şi neşte brânză şi pâinea et un bocalu dăla bunu item îl pui ieu să doarmă unde dormi tu car ieşti pungaş togma lângă fuog foc eară tu astă seară mergi în staulă item aratemi iel Moneta aia că ieu aş pofti un gălbănuţ genovez et fiat ca şi unu dăn familie fincă noi dăn Marengo oaspetui sacru

senioru a dissu Ha Ha şireţi voi din Marincum{16} dară un negoţ e un negoţ ieu vă dau doo monete ca asta et tu nu întreabă dacă e un gălbănuţ genovez căci cu un gălbănuţ genovez io îmi kaufo pă foi cu casă şâ cu toate vite ale foastre deci tu iei şi taci că tot ai câştig tatămio a tăcu dân gură et a loat ale două monete car ilea bătut seniorele în massă fincă ăi dân Marengo are căpăţâna tare însă ascuţâtă la minte et a ămbucat ca on lupu (seniorele) ba ca doi (lupchi) pormă cân tatămio şi mummămia să duceau a dormire ke şi rupseseră skinarea tuoată zua cân io umblam pă la frasketa Herr disse bun vin ăsta mai stau să beau un ţâr acia lăngă fuoc şi ia spunemi băiete spune cum să face ke grăieşti aş bine lengva mea

ad petitionem tuam frater Ysingrine carissime primos libros chronical meae missur

ne humanae pravitate

neci aci nu izbutitam a ştergere

acmu iau de la cap eară chronica dân seara aia cu seniorele alamann car voea să ştie cum de ieu vorbeam lengva lui et ieu istorisitu iam că am daru lengve lor ca apostolii et cam şi daru vedenii lor ca magdalenele fincă mă preumblu pren silvă şi văd pe Sanctu Baudolinu călare pă on lioncornu dă coloarea laptelui cu cornu seu lungu răsucit togma acolo unde chavalli au aceaia care la noi să chiamă Nas

dară nu e lesne a spune dac un kavall are nas caltfel dădăsuptu lui averear mustăţi caale seniorelui ăla car avea o formosă barbă dă culorul tingirei dă aramă eară alţ alamanni car aveam eu văzuţ aveau peri galbini chear şin ureki

et elu mea spus bine tu vez asta care chemi lionkornu şi poat că vrei să dici Monokerosul{17} dară de unde ai ştiut că există lioncorni pastă lume et ieu iam spusu că aveam citită pă un libru carel avea heremitu dă la Frasketa et iel cu duoi oki căscaţ că părea o bufniţă dicea Dar cum oare tu poţi cetire

pă draku cum dă nu am dzis ieu acuş îţi spui Historia asta

aşadară historia a fost aşa ke ezistă un sanctu heremit pă lăngă Pădure cân şi cân lumea i duce o găllină sau on iepur et iei şade şi să roagă păste o carte scriptă et cân trece oamin îşi bate chieptu co Piatră dar ieu zic căi un bulgăr id est dă pământ aşa căl doare ma puţân aşadar omini neau adus doo oo eară ieu când iel cetea meam ziss unu ţie unu mie ca la buni kreştini hai că iel nu mă vede dară iel nuş cum a fact fincă cetea însă mapucat dă Gâtiţă ieu eam disu diviserunt vestimenta mea et densul se puse pe râdere et dicea da şti tu că ieş on băeat nteligent vină aci în orşice zi cas ten văţ să ceteşti

aşa am învăţat Literile skripte în sunet dă Bobărnace pă capu mieu numai kă dupe ce ieream la tuartă începu să dică ce mai copchil putearnic ieşti tu i ce căpăţină dă Leu da ia sămă uit ieu braţăles tari şi peptu şâ lassmă să te pipăi colea unden cep pchicioarele s văd daca ieş sănă tos atumcea am priceput ieu unde bătea iel şâi detei una cu genuchele dirept în alea adică Testicula et iel sen doi în doo dicăndu Mnezeii ieu mărg acu la ăi den Marengo şâ le dicu că ieşt îndrăcit aşa or s te arză şce dacă dic den tâi osă le spun ieu că team văst noaptea cum io vărai în Gură la o vrăjitoare mascată pormă vedem noi ceor să crează car dân noi e îndrăcit et atumcea iel a dis fi cu minte cam diss numan glumă et că voiam a vedere dacă ieş băeat cu frica lui Dumnedău las nu mai vorbim de asta vină mâine că ncep să ten văţ a schriere fincă să ceteşti e un lucru uşurel ajunge să te uiţi şi să dai dân buze însă dacă schrii în untrul cărţii trebă să ai fuoi să ai Cerneală et calem şâ călemară căce cum să zice pă latineşte albă ţelină arăm negru sămănţ sămănăm că iel tot mereu o da pă latineşte

eu eam dis dăstul să pot ceti că cetitu ten vaţă ceea ce nu ştiai încă dară căn schrii scri numai aceea ce aveai ştiut odată aşea că răbdare mai bine să remâi ieu fără a şti schrivere însă curui cur

quândui povesteam ieu seniorele alaman rădea ca on Nebun et dicea bravo micule kavaler heremiţii sunt allesammt Sodomiten da ia mai spunemi ce ai mai vezut prin pădure et ieu credând că iera unu dăn ăia car voeau a loare Terdona urmând pe Fredericus Imperator am dis în mine mai bine