― Totul era deci contrafăcut, se supără Méliès.

― Oricum, totul este contrafăcut, preciză Laetitia. Interesant este să ştii cum anume e contrafăcut. De exemplu, nu pricep de ce v-aţi prefăcut atâta vreme că nu înţelegeţi enigma cifrelor "unu", "doi" şi "trei".

Răspunsul era cât se poate de simplu.

― Pentru că filonul lui Edmond Wells nu este inepuizabil. Cu ajutorul jokerilor pot prelungi jocul la maximum, încasându-mi zilnic cei zece mii de franci!

Venitul respectiv le-a permis soţilor, Ramirez să ducă o viaţă înlesnită, în vreme ce Arthur avansa în proiectarea "furnicilor de oţel" şi în dialogul dintre specii. Totul mergea foarte bine în cea mai Dună dintre lumile paralele până în ziua când Arthur a fost cuprins de fiori văzând la televizor un clip publicitar care făcea reclamă unui produs al CCG: "Pe unde trece Krak-Krak, insectele dispar". Filmată de aproape, o furnică se zbătea, roasă pe dinăuntru de insecticidul respectiv.

Arthur s-a simţit revoltat de perfidia cu care un adversar atât de mic era otrăvit! Una dintre furnicile sale de oţel era gata de funcţionare. A trimis-o la iuţeală să spioneze laboratoarele CCG-ului, iar furnica mecanică a descoperit astfel că fraţii Salta colaborau cu mai mulţi experţi internaţionali la un proiect şi mai cumplit, pe nume "Babel".

"Babel" era ceva atât de teribil, încât cei mai străluciţi cercetători din domeniul insecticidelor lucrau într-un secret desăvârşit de teamă să nu-şi ridice-n cap mişcările ecologiste! Până şi şefii CCG fuseseră ţinuţi în necunoştinţă de cauză, nefiind informaţi în privinţa experienţelor efectuate!

― "Babel", spuse doamna Ramirez, este furnicidul total. Chimiştii nu au izbutit niciodată să atace eficient furnicile cu otrăvurile clasice de tip organofosforic. "Babel" însă nu este o otravă, ci o substanţă capabilă să bruieze comunicaţiile antenare dintre furnici.

În stadiul său final, "Babel" era un praf care, răspândit pe pământ, emitea un miros ce parazita orice feromon emis de furnici. Câteva grame erau de-ajuns pentru a contamina câţiva kilometri pătraţi. Toate furnicile aflate în această zonă încetau să mai poată emite sau recepţiona. Or, lipsite de putinţa de-a comunica, furnicile nu mai au cum să ştie dacă regina lor mai trăieşte sau ce sarcină au de îndeplinit, ce e benefic pentru ele şi ce e periculos. Dacă întreaga suprafaţă a globului ar fi fost acoperită cu produsul în chestiune, într-un interval de cinci ani n-ar mai fi existat furnici pe Pământ: acestea ar fi preferat să moară decât să nu se mai poată înţelege între ele. Furnica este toată numai "comunicare"!

Fraţii Salta şi colegii lor înţeleseseră această trăsătură esenţială a lumii myrmicine. Pentru ei însă furnicile nu reprezentau decât nişte insecte parazite ce trebuie exterminate. Erau mândri de-a fi descoperit faptul că ele pot fi nimicite nu prin otrăvirea sistemului digestiv, ci prin aceea, definitivă şi deplină, a creierului.

― Îngrozitor! suspină ziarista.

― Prin intermediul micii sale spioane, soţul meu a avut la dispoziţie toate piesele dosarului. Banda asta de chimişti intenţiona să şteargă o dată pentru totdeauna întreaga specie a furnicilor de pe faţa Pământului.

― Atunci s-a hotărât domnul Ramirez să intervină? întrebă comisarul.

― Da.

Laetitia şi Méliès înţeleseseră cum procedase Arthur. Soţia lui confirma: mai întâi, el trimitea o furnică cercetaşă care decupa o bucăţică minusculă de stofă impregnată de sudoarea viitoarei victime, după care expedia ceata să-l omoare pe purtătorul mirosului.

Satisfăcut de-a fi ghicit metoda, poliţistul o aprecie ca un cunoscător ce era:

― Soţul dumneavoastră, doamnă, a inventat cea mai sofisticată tehnică a asasinatului pe care mi-a fost dat să o întâlnesc vreodată.

Juliette Ramirez se înroşi din pricina complimentului.

― Nu ştiu cum procedează alţii, dar nu încape îndoială că metoda noastră s-a dovedit foarte eficace. Şi pe deasupra, cine ne-ar fi putut suspecta? Aveam la dispoziţie toate alibiurile de pe lume. Furnicile noastre acţionau singure. Noi puteam să fim la o sută de kilometri distanţă de teatrul de operaţiuni!

― Vreţi să spuneţi că furnicile dumneavoastră asasine erau autonome? se miră Laetitia.

― Bineînţeles. Folosirea furnicilor nu înseamnă numai să descoperi o nouă metodă de-a ucide, ci în egală măsură să dobândeşti un nou fel de-a concepe orice fel de sarcină de îndeplinit. Chiar dacă sarcina asta constă într-o misiune a morţii! Poate că asta reprezintă o culme a inteligenţei artificiale! Tatăl dumneavoastră, domnişoară Wells, o înţelesese foarte bine şi o şi explică în cartea lui, uitaţi-vă!

Le citi pasajul din Enciclopedie care demonstra felul în care conceptul de furnicar ar fi putut revoluţiona inteligenţa artificială informatizată.

Furnicile trimise la Salta nu erau teleghidate, ci autonome. Dar ele erau programate să ajungă într-un apartament, să recunoască un miros, să-l ucidă pe oricine purta acest miros şi apoi să şteargă orice urmă a crimei. Mai aveau consemnul de-a suprima orice martor al dramei, în caz că exista, şi să nu plece până când în urma lor nu dispărea chiar şi cel mai mic semn de viaţă.

Furnicile circulau prin canale şi conducte, de unde apăreau şi omorau perforând trupul pe dinăuntru.

― O armă perfectă şi de nedetectat!

― Şi, totuşi, aţi reuşit să scăpaţi de ele, comisare Méliès. De fapt, era de ajuns să fugi ca să scapi cu viaţă. Furnicile noastre de oţel înaintează foarte încet, după cum v-aţi putut da seama venind încoace, dar majoritatea oamenilor sunt atât de înspăimântaţi când se pomenesc atacaţi de ele, încât înţepenesc de frică şi surpriză în loc să se repeadă la uşă şi să o ia la fugă. În afară de asta, broaştele din zilele noastre sunt atât de complicate, încât e greu să le deschizi îndeajuns de repede când îţi tremură mâinile.

Un paradox al epocii: cei care aveau cele mai bune sisteme de uşi blindate s-au pomenit cel mai rău încolţiţi!

― Deci aşa au murit fraţii Salta, Caroline Nogard, Maximilien MacHarious, soţii Odergin şi Miguel Cygneriaz! recapitulă poliţistul.

― Da. Erau cei opt promotori ai proiectului "Babel". Ne-am trimis ucigaşele la Takagumi al vostru pentru că ne-am temut să nu ne fi scăpat vreo antenă japoneză.

― Am