* 1 legătură groasă de mărar • 2 linguri smântână

  * 1 ceaşcă cu lapte * 1 lingură de făină

  * 1 lingură de unt * 1 linguriţă sare

  * Se pune untul pe foc şi, când s-a topit, se freacă cu făină

  • Se toarnă şi laptele, dintr-o dată, să dea în clocot * Mărarul se toacă cât de mărunt

  • După ce a clocotit de câteva ori, se adaugă smântână, mărar şi sare şi se lasă să se încingă la foc mic

  DULCEAŢĂ DE AGURIDĂ

  Strugurii necopţi nu se fărâmă la fiert iar fructul împreunării, zahăr – bob de strugure necopt, o rafinată dulceaţă acrişoară. Ştiau bunicile noastre muntence ce ştiau.

  * 1 kg boabe aguridă mai mari • 1 kg zahăr

  * 1 litru apă • 2 linguri zeamă de lămâie

  • 1 plic zahăr vanilat

  * Se pune apa la fiert împreună cu zahărul, să dea un sirop legat bine

  • Se curăţă agurida (cu un ac de siguranţă) de sâmburi şi se spală în mai multe ape – vreo 15 – şi se lasă să se scurgă

  * Când siropul s-a închegat, se stropeşte cu lămâie şi se mai fierbe încă, să zici că-i şerbet

  Când e bine legat, se pun boabele de strugure, zahărul vanilat, şi se lasă să dea în undă, până se leagă iar

  Se răceşte forţat, într-o tavă cu gheaţă, şi se pune în borcane

  CHIFTELE DE CARTOFI

  I • 500 g cartofi * 2 ouă * 200 g brânză de vaci

  150 g făină • untdelemn pentru prăjit • sare mărar (merge şi uscat)

  Se fierb cartofii, se curăţă, se rad fin

  Se freacă cu ouă, făină, brânză, sare, mărar

  Se formează chifteluţe cât nuca, turtite, care se prăjesc în ulei

  • Ca aperitiv se oferă cu ţuică (iarna neapărat fiartă), telemea sau caşcaval ras şi smântână, dar e şi o excelentă garnitură

  II. • 1 kg cartofi * 2 ouă * 300 g telemea piper * 200 g mălai * 100 ml ulei * 1 legătură mărar (şi uscată)

  Cartofii se fierb bine şi se curăţă * Se toacă mărarul

  Se frământă cartofii cu brânza, piperul, ouăle şi mărarul * Se formează chiftele, se tăvălesc prin mălai

  * Se prăjesc în ulei încins

  • Se oferă cu smântână, ca intrare

  Dacă telemeaua e destul de sărată, lucrătura seacă cere, după o ţuică, vin sprinţar, alb, ori o bere (cuvântul e desprins din latină iar băutura a venit spre nord din antichitatea sud mediteraneană), rece şi multă, că bere puţină nu există.

  MÂNCARE DE CASTRAVEŢI MURAŢI

  Gorjenii, înfriguraţi, grăbiţi şi practici, pun în aceeaşi cratiţă şi carnea şi murăturile, că doar tot acolo merg, şi merg mai bine fierbinţi toate.

  l pahar bulion roşii * 1 kg castraveţi muraţi (în saramură)

  3 cepe * 1 kg carne (porc, mânzat, miel) * 2 linguri untură (ulei) • piper

  * 1 creangă de cimbru uscat mărar uscat iarna şi verde (când, ia ghiciţi!) vara

  Ceapa se toacă peştişori şi se pune la călit în grăsime

  Când s-a muiat se adaugă carnea, să se rumenească

  • Când a prins coajă se stinge cu apă caldă şi se lasă să fiarbă 1 jumătate de oră

  Castraveţii se taie îmbucături, se spală bine, să nu fie prea săraţi şi se pun în mâncare, cu piper şi cimbru

  Se toacă mărarul

  Dacă s au muiat niţel, se toarnă şi bulionul; după încă 1 jumătate de oră mâncărica e gata, se presară mărarul

  Acrişoară şi plăcută, proaspătă iarna şi răcoroasă vara, tocăniţa se potriveşte, paradoxal, cu un vin demisec, cu o Fetească Albă sau un Sauvignon Blanc, esenţe nobile, fine, armonioase, ce reuşesc remarcabil şi pe plaiurile Dealului Mare, la Boldeşti sau Cricov, şi la Dobroteasa Oltului şi la Rovinari pe Jiu.

  MERE COAPTE

  Merele româneşti, cele rezistente la frig, nu prea mari, tari, dulci-acrişoare – creţeşti, ionatane, ş.a.m.d, – s-au dat deoparte ca să se aşeze în rafturi şi livezi Golden, Parmen auriu, Bot de iepure şi alte asemenea venituri superproductive, dar cam făinoase şi cam plate.

  l păhărel rom (facultativ) • 50 g unt

  12 linguriţe dulceaţă fructe (facultativ)

  12 mere (cultiv mereu ideea mesei de şase persoane)

  I. • Merele bine spălate se grijesc şi se pun în tava unsă cu unt la cuptor, la foc mic, până se-nmoaie

  II. * Se scobesc merele pe cotor, în gropiţă se pune 1 linguriţă de dulceaţă

  Se unge tava cu unt, se pun în cuptor până se-nmoaie merele

  Se picură rom în scobituri, se oferă

  Unii fac şi un aluat fraged în care învelesc şi coc merele, alţii le prăjesc în unt, felii, şi le presară cu zahăr şi frişca. De ce nu?

  PÂINE DE URDĂ

  * 250 g făină • 20 teci de fasole verde fină • 100 g urdă l ou * 2 morcovi * 50 g unt

  2 cartofi * 2 pahare de smântână

  • sare, piper, chimen * 1 ţelină mică (se pot folosi orice fel de legume de sezon)

  Aluat:

  • Se amestecă într-un vas urda, untul, făina şi oul întreg

  • Se frământă bine cu mâna, se adaugă 1 lingură de apă ca să se lege dacă e nevoie

  * Se face un guguloi, se acoperă cu o cârpă şi se lasă la frigider 1 oră şi apoi încă 1 sfert de oră la temperatura camerei

  Umplutura:

  Se taie legumele cubuleţe şi se pun la fiert

  Se scurg, se pun puţin la călit în unt şi se adaugă smântână, până se îngroaşa-puţin

  Se lasă să se răcească

  Se întinde aluatul în foaie groasă

  Se pune umplutura în centru