este prin utilizarea tehnologiei ANA, care la rândul său ne face înspăimântători pentru toţi extratereştrii fizici din secţiunea asta a galaxiei.

– Aceasta este o dezbatere etică? spuse batjocoritor Ilanthe.

– I-ar putea face chiar şi pe Raieli să se îngrijoreze în privinţa noastră, zise Justine.

– Ai votul meu, interveni Gore. Mici rahaţi trufaşi. Era chiar timpul ca cineva să dea un şut zdravăn în piedestalul lor.

– Oh, încetează, replică Justine.

Gore se aplecă înainte.

– Trimiteţi un avertisment navei amiral, zise el. Dacă este ignorat, dezactivaţi-o. În cazul în care vor continua şi după aceea, doborâţi câteva. Utilizaţi cel mai scăzut nivel de tehnologie pe care îl avem şi care ar face treaba, dar făceţi-o.

– Sunt de acord, spuse Crispin.

– Aş dori să subliniez că la comanda flotei va fi un cuib al Împăratului, zise Creewan. Implicaţiile politice ale unui cuib de guvernământ învins nu sunt bune. Probabilitatea unei instabilităţi ulterioare este foarte mare.

– Ceea ce nici nu ne vatămă, nici nu ne priveşte, zise John Thelwell. Îi aruncă Custodelui o privire ucigătoare. Am mai învins Imperiul şi înainte, dar nu învaţă niciodată.

– Poziţia noastră ne creează o obligaţie, spuse Justine.

– Numai în conformitate cu morala umană, replică Ilanthe. Aceştia sunt extratereştri.

– Aş dori să rămân sinceră cu mine însămi, mulţumesc, a răspuns afectat Justine.

– Sigur că vrei.

– Eu votez împotriva oricărei utilizări a forţei fizice împotriva flotei Imperiului, indiferent de cât de restrânsă. Trebuie să găsim o alternativă.

– Mulţumesc, mamă, spuse Kazimir. Oricine altcineva împotriva moţiunii?

Creewan ridică mâna.

Kazimir privi în jurul mesei.

– Atunci votul majoritar este ca Marina să dea un avertisment navei-amiral şi, ulterior, să o dezactiveze în cazul în care acesta este ignorat. Voi iniţia asta imediat.

– Şi dacă vor continua să vină după ce nava-amiral este anihilată? întrebă Justine. Ceea ce vor face ştiţi cu toţii.

– Atunci voi întruni din nou această comisie, spuse Kazimir.

Ea dădu drumul unui şuierat exasperat şi, împotriva oricărei etichete, se retrase imediat. Ceilalţi se uitau fix la spaţiul eliberat în timp ce realitatea perceptuală se ajusta la absenţa ei.

– Asta se întâmplă dacă eşti într-un corp real, murmură Ilanthe cu viclenie.

– Vă voi asigura, bineînţeles, o legătură securizată cu nava Marinei care va transmite ultimatumul, spuse Kazimir. Fiecare dintre voi va putea accesa evenimentul.

– Cât timp va dura până când se va face cererea? întrebă John Thelwell.

– Aş vrea să introduc o navă care ştiu că are capacitatea de a dezactiva un Starslayer, fără pierderi de vieţi omeneşti, răspunse Kazimir.

– Avem o astfel de capacitate în escadronul de sprijin Hancher. Timpul de zbor va fi de ordinul a zece zile. Avertizarea le va acorda o zi pământească pentru a se întoarce.

– După aceea vom reveni aici în două săptămâni, prezise Gore.

La mai puţin de o secundă după încheierea oficială a întâlnirii, Ilanthe solicită accesul la realitatea perceptuală personală a lui Gore. Se aştepta la asta, aşa că îi permise intrarea în timp ce se plimba de-a lungul plajei cu nisip alb de la poalele promontoriului. Ea ieşi din apă, purtând o pereche de bikini albastru cu alb.

– Foarte Ursula Andress, spuse el apreciativ.

Coafura ţepoasă din timpul reuniunii dispăruse, iar acum îşi scutura picăturile din cozile lungi de culoarea mierii.

– Mulţumesc. Ilanthe îşi încreţii ochii la soarele amiezii, cu o mână palidă ridicată la frunte. Guvernanţii care ţi-au configurat locul acesta sunt foarte aspri. Sunt şanse să mă aleg cu arsuri solare?

– Nu sunt aspri, sunt doar puternici. Îi împiedică pe inamici să-mi facă pe ascuns surprize neplăcute. Şi nu, nu te vei alege cu arsuri solare, creşte doar factorul de pigmentare a pielii.

– Ah! Ea clipi în timp ce pielea i se întuneca într-un bronz frumos. Este totuşi un mediu foarte pământesc pentru mine. Vrei să mă îmbeţi şi să mă seduci?

– Sexul este destul de comun între duşmani.

– Oh, Gore! se bosumflă ea. Noi nu suntem duşmani. În afară de asta, amândoi am obţinut ceea ce ne-am dorit de la întâlnire.

– Serios?

– Amândoi am votat pentru acelaşi lucru. De ce, draga de Justine e încă supărată?

El începu din nou să meargă de-a lungul ţărmului.

– Un sfat sincer, nu o subestima niciodată pe fiica mea. Eu încă o mai fac din când în când. E o greşeală.

– Punct lovit. Crezi că va întârzia Kazimir din cauza ei?

– La dracu’ nu! Este cel mai „Lucru Corect“ tip pe care îl vei întâlni vreodată. Guvernul îi dăduse un ordin clar, aşa că îşi va pocni călcâiele, va saluta şi va apăsa pe buton.

– Eşti de-a dreptul anacronic. Chiar ar trebui să-ţi actualizezi referinţele.

– Ce? Să mă transport tocmai până în secolul XXV?

– Ei bine, pas cu pas.

– Atunci te-ai născut, nu-i aşa?

– Au dreptate, chicoti ea. Eşti răul întruchipat.

– Care?

– Practic toată lumea.

– Atunci probabil că au. Şi atunci, ce pot face pentru tine?

– Putem face o înţelegere?

– În legătură cu Pelerinajul? Sigur.

– Interesantă capitulare. De ce nu te cred?

– Va fi un eveniment de vârf. Fiecare facţiune o ştie. La naiba, chiar şi unele dintre animalele de afară se trezesc să vadă ce se întâmplă. Darwiniştii sunt uzi de entuziasm. Iar ai tăi nu sunt cu mult mai breji. Aleargă, împing şi împung în locuri în care nu ar trebui s-o facă.

– Nu ştiu despre ce vorbeşti.

– Fundul acela de Marius pontează o mulţime de ani-lumină.

Ea se arătă şocată şi îşi duse mâna la baza gâtului.

– Ca şi Curierul vostru.