class="t15">ă parte datele vor trebui să fie extrase dintr-o multitudine de surse. Citarea fiecărei surse în cadrul acestui capitol ce cuprinde în amănunţime referinţele istorice cunoscute despre ţigani: din afara Balcanilor până la 1550 ar conduce uşor la supraîncarcarea paginii. In consecinţa, citatele se referă la expuneri cuprinzătoare, deosebit de importante. Mai multe lucrări citate în capitolul precedent sunt relevante şi pentru prezentul capitol. O bună istorie generală pâna la mijlocul veacului al XIX-lea şi structurată din punct de vedere tematic este lucrarea lui F. de Vaux de Foletier, intitulată Mille ans d’histoire des Tsiganes, Paris, 1970.

{73} Vezi O. van Kappen, „Four early safe-conducts for Gypsies”, JGLS (3), 44 (1965), pp. 107-115. Trei cărţi cu referiri generale despre istoria de început a ţiganilor în tinuturile de limbă germană sunt: H. Arnold, Die Zigeuner, Herkunft undLeben im deutscben Sprachgebiet, Olten, 1965, îndeo sebi pp. 33-63; H. Mode şi S. Wolffling, Zigeuner, Der Wee eines Volkcs in Deutschland, Leipzig, 1968, îndeosebi pp. 141-166, şi R. Gronemeyer şi G. A. Rakelmann, Die Zigeuner, Reisende irt Europa, Koln, I9HH, îndeosebi pp. 23-78.

{74} Textul complet se află în lucrarea lui C. von Weber „Zigeuner in Sachsen 1488-1792” apărut în Mitteilungen aus dern Hauptstaatsarchive zu Dresden, Leipzig, 1857-1861, vol. 2, pp. 282-303.

{75} Cf. R. A. Scott Macfie, „Gypsy persecutions: A survey of a black chapter in European history”, JGLS (3), 22 (1943), pp. 65-78.

{76} Tradus din germană din Johann Stumpf, Schweyzer Chronik, Zurich, 1606; folio 731.

{77} J. Okely, The Traveller-Gypsies, Cambridge, 1983; N. Martinez, Les Tsiganes, Paris, 1986.

{78} Cf. A. M. Fraser, „Counterfeit Egyptians”, Tsiganologische Studien, 1990, nr. 2, pp. 43-69.

{79} Istoria ţiganilor până la revoluţie este analizată în lucrarea lui F. de Vaux de Foletier, Les Tsiganes dans l’ancienne France, Paris, 1961. La fel de importante în ceea ce priveşte atitudinea autorităţilor franceze sunt lucrările lui H. Asseo, „Le traitement administratif des Bohemiens”, publicat de H. Asseo şi J.-P. Vittu în Problèmes socioculturels en France au XVIIe siecle, Paris, 1974, pp. 9-87 şi lucrarea lui J. P. Liegeois, „Bohemiens et pouvoirs publics en France du XVe au XIXe siècle”, apărută în Etudes Tsiganes (1978), nr. 4, pp. 10-30.

{80} Journal de Jean Aubrion, bourgeois de Metz, Metz, 1857, p. 348.

{81} Principala temă a lucrării lui B. Leblon, Les Gitans d'Espagne, Paris, 1985, o constituie istoria relaţiilor dintre ţigani şi autorităţile din Spania până la sfârşitul secolului al XVIIl-lea. Lucrarea lui G. Borrow, The Zincali, Londra 1841, conţine multe informaţii înca relevante. Două lucrări bine documentate despre secolul al XV-lea sunt cele ale Amaliei Loptz de Meneses, „La rsmigration en Espana durante el siglo XV”, aparutâ în Martinez Ferrando, Archivero. Misceldnea de Estudios dedicados a su memoria, Barcelona, 1968, pp. 239-263, si în „Noves dades sobre la immigraci, gitana a Espanya al segle XV”, apăruta în Estudis d'Historia Medieval, Barcelona, 1971, voi. 4; pp. 145-160. Teza de doctorat a lui Gomez, Alfaro, intitulată El Expediente general de Gitanos, Madrid, 1988, reprezintă o sursă importantă de informaţii referitoare la legislaţia existentă între secolele XV şi XVIII.

{82} D. Creades, „Les premiers Gitans à Muricie”, Etudes Tsiganes (1974), nr. 2/3, pp. 5-7.

{83} Cf. F. A. Coelho, Os Ciganos de Portugal, Lisabona, 1892, îndeoseb cap. 3; P. d’Azevedo, „Os Ciganos em Portugal nos secs. XVI e XVIII”, Arquivo Historico Portugues, nr. 6 (1908), pp. 460-468, şi nr. 7 (1909), pp. 42-52, 81-90,169-177; O. Nunes, OPovo Cigano, Oporto, 1981, îndeosebi partea a II-a, cap. 4, şi E. M. Lopes da Costa, „La minoranza sociale Rom nel Portogallo moderno (secoli XV-XVIH), Lacio Drom (1989), nr. 1, pp. 5-23.

{84} Şi Cervantes se referă la această trăsătură în nuvela La Gitanilia (1613) şi în comedia Pedro de Urdemalas (1611).

{85} Un studiu cuprinzător al relaţiilor cu ţiganii în partea de nord a Ţărilor de Jos, până la mijlocul veacului al XVIII-lea, este lucrarea lui O. van Kappen, Gescbiednis der Zigeuners in Nederland, Assen, 1965. Pentru sudul Ţărilor de Jos vezi lucrarea „Contribution to the History of the Gypsies in Belgium” de acelaşi autor, apărută în JGLS (3), 48 (1969), pp. 107-120.

{86} În legătură cu primele legi din statele italiene referitoare la ţigani, vezi lucrarea lui M. Zuccon, „La legislazione sugli Zingari negii stati italiani prima della rivoluzione”, apărute în Lacio Drom