(1979), nr. 1-2, pp. 1-68. A. Campigotto, „I bandi bolognesi contro gli Zingari (sec. XVI-XVIII), apărută în Lacio Drom (1987), nr. 4, pp. 2-27, A. Arlati „Gli Zingari nello stato di Milano”, apărută în Lacio Drom (1989), nr. 2, pp. 4-11.

{87} Cf. A. Campigotto şi L. Piasere, „From Marguette to Cingar: The archeology of an image”, aparat în 100 Years of Gypsy Studies, editată de M. T, Salo, Cheverly, MD, 1990, pp. 15-29.

{88} G. Pray (editor), Annales Regum Hungariae ab anno Chnsu CMXCVII ad annum MDLX1V, Viena, 1764-1770, voi. 4, p. 273.

{89} E. O. Winstedt, „Some Transylvanian Gypsy documents of the sixteenth century”, aparut în JGLS (3), 20 (1941), pp. 49-58.

{90} Vezi Bálint Sárosi, Gypsy Music, Budapesta, 1978, pp. 55 şi urm.

{91} L. Meszáros, „A hodoltsigi latinok, görögök es cigányok tôrténetehez. 16. sz. 4 oszmán-torok szorványadatok” (Despre istoria latinilor, grecilor şi ţiganilor sub dominaţie otomană. Documente din arhivele otomane din secolul al XVI-lea), Szazadok, 110 (1976), nr. 3, pp. 474-489.

{92} Cf. J. Ficowski, Cyganie na polskicb drogach, ed. a 2-a, Cracovia, 1985, pp. 16-25 şi The Gypsies in Poland (f. d. [Varşovia, 1990]), pp. 11-13.

{93} Începuturile istoriei ţiganilor în Scoţia şi în Anglia sunt dezbătute printre alţii de W. Simson în A History of the Gypsies, Londra, 1865; H. T. Crofton în „Early Annals of the Gypsies in England”, studiu apărut în JGLS (1), 1, 1888-1889, pp. 5-24, şi în „Supplementary Annals of the Gypsies in England before 1700”, apărut în JGLS (2), 1 (1907-1908), pp. 31-34; D. MacRitchie, Scottish Gypsies under the Stewarts, Edinburg, 1894; E. O. Winstedt, „Early British Gypsies”, apărut în JGLS (2), 7 (1913-1914), pp. 5-37, şi B. Vesey-FitzGerald, The Gypsies of Britain, Londra, 1944.

{94} Accounts of the Lord High Treasurer of Scotland, editat de Sir James Balfour Paul, Edinburgh, 1901, vol. 3, p. 136.

{95} Sir Thomas Morus, A dyaloge of Syr Thomas More, knt., Londra, 1529, cartea 3, cap. 15. Chestiunea rămâne valabilă chiar dacă este posibil ca relatarea lui Morus să fi fost denaturată; cf. A. Ogle, The Case of the Lollards Tower, Oxford, 1949, p. 95.

{96} W. Harrison, A Description of England (anexat la Cronicile lui Holinshed), Londra, 1587, cartea a 2-a, cap. 10; S. Rid, The Art of Juggling or Legerdemain, Londra, 1612.

{97} În legătură cu atare legislaţie, a se vedea de asemenea C. J. Ribton-Turner, A History of Vagrants and Vagrancy, Londra, 1887.

{98} Cf. C. S. L. Davies, „Slavery and Protector Somerset: The Vagrancy Act of 1547”, Economic History Review (1966), pp. 533-549.

{99} Paul (editor), Accounts, vol. 5, 1903, p. 379.

{100} Registrul manuscris al Micului Sigiliu al Scoţiei, vol. 8, folio 153.

{101} Recueil d’Arras, nr. 266: din seria manuscriselor aflate în biblioteca municipală din Arras.

{102} Vezi A. M. Fraser şi F. de Vaux de Foletier, „The Gypsy healer and the King of Scots”, JGLS (3), 51, 1972, pp. 1-8.

{103} A. Etzler, Zigemarna och deras avkomlingar i Sverige, Uppsala, 1944, conţine o prezentare a începuturilor istoriei ţiganilor în Suedia şi în general în Scandinavia. Alte materiale referitoare la istoria ţiganilor: pentru Suedia se găsesc în A. Heymowski, Swedish Travellers and their Ancestry, Uppsala, 1969; pentru Norvegia, în E. Sundt, Beretning om Fante-eller Landstrygerfolket i Norge, Christiania, 1850; pentru Danemarca, în F. Drylund, Tatere og Natmandsfolk i Danmark, Copenhaga, 1872, şi pentru Finlanda, în R. Vehmas, Suomen Romaanivâestôn Rybmăluonne ja Akkulturoitummen (Caracterul de grup şi culturalizarea populaţiei ţigăneşti din Finlanda), Turku, 1961.

{104} A. Aaltonen, recenzie în JGLS (3), 42 (1963), pp. 64-67.

{105} Această temă este studiată şi ilustrată în catalogul lui J. P. Cuzin, La diseuse de bonne aventure de Caravage, Paris, 1977.

{106} Schauspiele des Mittelalters, editat de F. J. Mone, Karlsruhe, 1846, vol. 2, pp. 378 şi urm.

{107} „Die 5 elenden Wanderer”, in Hans Sachs’ Werke, Berlin, 1884, vol. 2, pp. 58-68.

{108} A. Krantz, Rerum Germanicarum historici clariss. Saxonia, Frankfurt pe Main, 1580, pp. 354 şi urm. (ed. I, Kuln, 1530).

{109} Pentru un atare proces judecat în Ţările de Jos în 1553, vezi Van Kappen, Geschiedenis, pp. 128-130.

{110} Pentru anumite ţări, rămân relevante multe din lucrările citate în cap. 4 şi 5.

{111} Cf. A. M. Fraser, „Counterfeit Egyptians”, apărută