{175} Diatribe histonca-politica de Zygenorum origine, vita ac monbus, Jena, 1660, traducere în germana, 1662.

{176} Pentru a studia tratamentul aplicat ţiganilor în 54 de enciclopedii olandeze, vezi W. Willems şi L. Lucassen, „The Church of knowledge”, apărut în 100 Years of Gypsy Studies, editat de M. T. Salo, Cheverly, MD, 1990, pp. 31-50; iar pentru enciclopediile germane, vezi R. Gronemeyer, „Die Zigeuner in den Kathedralen des Wissens”, GiessenerHe/tefur Tsiganologie (1986), 1-4/86, pp. 7-29.

{177} „Von dem heutigen Zustande... der Ziegeuner in Ungarn”, apărut în Allergnädigstpnvuigierte Anzeigen, aus sämmdich-kaiserlkh-koniglichen Erbländern, Viena, 5 (1775), pp. 159-416; 6 (1776), pp. 7-168, passim.

{178} Îi mulţumesc lui Wim Willems pentru acordul de a cita acest lucru înaintea publicării la Leiden a tezei de doctorat Op zoek naar de ware zigeuner: De geschiedenis van het Europese, denken over zigeuners (1783-1945 urmata de versiunea în engleză cu titlul: In search of the true Gypsy: The history of European thought on Gypsies (1783–1945).

{179} Vezi I. Hancock, „The Hungarian student Vályi Istvan and the Indian connection of Romani”, Roma, nr. 36 (1991). Ii rămân îndatorat lui Wim Willems pentru furnizarea unor detalii suplimentare referitor la cei trei studenţi; teza de doctorat citată va da amploare relatării.

{180} Archaeologia, 7 (1785), pp. 387-394. (iu două luni înainte {ibid., pp. 382-386), William Marsden furnizase societăţii o serie de comparaţii judicioase între limba engleză şi limba romani din Grecia, pe de o parte, şi limbile hindi, marathi şi bengali.

{181} De exemplu, unul dintre termenii care i-au fost furnizaţi lui Bryant pentru noţiunea de „tată” este ming. Acesta este o străveche vorba de duh ţigănească. Cuvântul a pătruns acum în vocabularul englez: cel puţin, atunci când Collins Dictionary of the English Language a apărut pentru prima oară în 1979, acesta conţinea termenul minge... termen argotic prohibit: 1. organe genitale femeieşti… (C20: de origine necunoscută). Editorul a acceptat asigurarea data de mine, şi anume că provine de la cuvântul ţigănesc mindz, care are acelaşi sens în dialectele romani din întreaga Europa (deşi propria derivare nu este clar stabilită); astfel, ediţiile care au urmat dau următoarea etimologie: „(C20: din romani; de origine necunoscută)”.

{182} Neuster Zuwachs der teutschen fremden und allgemeinen Sprachkunde, Leipzig, 1782, partea 1, pp, 37-84; aceasta parte (Von der Sprache und Herkunft der Zigeuner aus Indien) este repetată şi însoţită de introducerea lui H. Haarman, Hamburg, 1990.

{183} H. M. G. Grellmann, Die Zigeuner. Ein bistorischer Versuch über die Lebensart und Verfassung, Sitten uns Schicksale dieses Volkes în Europa, nebst ihrem Ursprung, Dessau şi Leipzig. 1783; ediţia a 2-a, Gottingen, 1787. Versiunea engleză, Dissertation on the Gipsies, Londra, 1787; ediţia a 2-a, 1807; versiunea franceză, Metz, 1788, şi Paris, 1810; versiunea olandeză, Dordrecht, 1791.

{184} În introducerea la lucrarea Vergleichungstafeln der Schriftakten verschiedener Volker, Gottingen, 1775.

{185} Cf. A. M. Fraser, „Authors’ Gypsies”, apărut în Antiquarian Book Monthly, 20 (1993), nr. 2, pp. 10-17.

{186} Aşa cum, într-adevar, Fielding a preferat să introducă în Tom Jones (1749) o ceata de ţigani pentru a ironiza visul conservatorilor (Tory) despre o societate utopică, întinată de civilizaţie. Totuşi, patru ani mai târziu, fiind implicat în polemicile unui proces intentat unei ţigănci şi unei codoaşe acuzaie de răpirea lui Elisabeth Canning, ajutoare de bucătăreasă, Fielding, în pamfletul A Clear State of the Case of Elizabeth Canning, Londra, 1753, va adopta o părere mai puţin favorabilă faţă de firea ţiganilor.

{187} C. O’Brien, Gipsy Marion, Londra, f.d. [cca 1895], p. 4.

{188} A. Gordon, Hearts upon the Highway, Galashiels, 1980, pp. 43-53.

{189} Cf. D. Mayall, Gypsy-Travellers in Nineteenth Century Society, Cambridge, 1988, în special pp. 97-129.

{190} C. Smith, The Life Story of Gipsy Cornelius Smith, Londra, 1890.

{191} R. Smith, Gipsy Smith: His Life and Work, Londra, 1901; D. Lazell, From the Forest I Came, Londra, 1970.

{192} Cf. J. Sampson, „The Wood family”, JGLS (3), 11 (1932), pp. 56-71, şi A. O. H. Jarman şi E. Jarman, The Welsh Gypsies: Children of Abram Wood, Cardiff, 1991, cap. 4 si 5.

{193} B. Leblon, Musiques Tsiganes et Flamenco, Paris, 1990, arată că ţiganii au preferat mai degrabă instrumentele înrudite cu cele folosite de regulă în