E-adevărat. Nu mai respir. Corpul meu scos din funcţiune încă n-a dat alarma. Nu vreau să mor. Nu… vreau… să… mor…

— Hai, termină cu smiorcăiala, pentru Dumnezeu!, se stropşeşte Jonah. Plângăcioşii… nu-i pot suferi. Ce, vrei să-l faci pe taică-tu să se ruşineze de tine? Să ştii că eu nu m-am smiorcăit niciodată, când eram de vârsta ta.

— Niciodată nu te-ai smiorcăit?, pufneşte-n râs Norah. Când a murit mama…

— Hai să lăsăm rememorările pe mai târziu, Surioară. Cina-i servită. E caldă, e năucită, înfricoşată, bine-ndopată cu banjax şi numai bună de filetat.

Gemenii Grayer desenează litere-n aer cu mâinile. Uşor-uşor, se-ngroaşă zona de-ntuneric de deasupra lumânării şi de la câteva degete peste capul meu. Partea mai îngroşată se schimbă-n ceva. Ceva cărnos, dens, de mărimea unui pumn, în care pulsează ceva roşu ca sângele, roşu ca vinul, roşu ca sângele, roşu ca vinul, din ce-n ce mai repede şi-n culori mai proaspete, până se face de dimensiunile unei mingi de fotbal, suspendată, pur şi simplu, deasupra capului meu. Nişte vine cresc din ea, ca tentaculele unei meduze, şi se răsucesc prin aer ca viţa-de-vie. Se-ndreaptă către mine. Nu pot să-mi întorc într-o parte capul, nici să-mi închid ochii. Unele dintre-acele tentacule ca nişte vine îşi găsesc drumul, pipăind, către gura mea, către urechile mele, iar două mi se vâră pe nări în sus. Când îmi văd reflecţia-n oglindă, aş urla, numai să pot, ori aş leşina – dar nici asta nu pot. Pe urmă, un fel de punct de durere mi se deschide-n mijlocul frunţii.

În oglindă se vede-o pată mai închisă la culoare, în locul respectiv. Ceva…

… se scurge-n afară şi rămâne-n suspensie, la câteva degete deasupra ochilor mei – uite: o puzderie clară de stele, care ar putea-ncăpea foarte bine-n palmele făcute căuş împreună. Sufletul meu…

Uite-l.

Uite-l.

Frumos ca un… ca…

Frumos.

Gemenii Grayer se apleacă-n faţă, cu chipurile radioase ca de Crăciun, iar eu sunt conştient de foamea care-i mână. Îşi ţuguie buzele amândoi şi sug. Norişorul rotund se-alungeşte ca un aluat, formează doi norişori mai mici, rotunzi şi ei… şi se rupe-n două. Jumătate din sufletul meu ajunge-n gura lui Jonah, cealaltă jumătate-n gura surorii lui, Norah. Închid ochii amândoi, la fel cum a făcut mama când l-a zărit, la Royal Albert Hall25, pe Vladimir Ashkenazy, pianistul. Extaz. Extaz. Urlu în interiorul tigvei mele, şi ecoul urletului meu se rostogoleşte iar, şi iar, şi iar, numai că nimic nu durează la infinit… Obiectul ăla mare, ca o inimă pulsândă, nu mai e, şi gemenii Grayer au revenit în genunchi, adică-n poziţia-n care stăteau iniţial. Timpul s-a oprit în loc şi, practic, nu mai e nici el. Flacăra lumânării a-ncetat să mai pâlpâie. Molia cafenie a-nlemnit în zbor, la două degete de ea. Rece, sclipitoare, albă ca o stea. Nathan cel din oglindă s-a evaporat, iar, dacă el nu mai este, eu atunci…

Note

1. Prescurtare de la Oxford Committee for Famine Relief (Comitetul de la Oxford pentru Combaterea Foametei), organizaţie non-profit cu scopuri caritabile, înfiinţată la Oxford, în 1943, pentru a diminua efectele sărăciei generalizate din timpul războiului. Colectează şi revinde o gamă întreagă de produse.

2. De fapt, e vorba de două războaie – unul între anii 1880 şi 1881, celălalt între 1899 şi 1902 – care au avut loc între Marea Britanie şi buri – populaţia de fermieri de origine olandeză – din Transvaal (denumirea dată actualei Republici Sud-Africane, în timpul administraţiei britanice).

3. White Scar Caves e un sistem de peşteri din comitatul North Yorkshire.

4. Titlul unui album dublu al formaţiei britanice de muzică rock The Who, lansat în 1973. În 1979, a fost realizat un film de lung-metraj cu acelaşi titlu, inspirat din opera rock de pe album.

5. Titlul original şi complet este: I’d Like to Teach the World to Sing (in Perfect Harmony) şi se referă la un cântec lansat în 1971, ca reclamă la Coca-Cola, într-un scurtmetraj de televiziune, care a devenit atât de popular, încât a fost reluat, independent de reclamă, de formaţii ca The New Seekers şi The Hillside Strangers.

6. Zonă muntoasă din nord-vestul Ţării Galilor.

7. Denumirea completă e National Trust for Places of Historic Interest or Natural Beauty (Trustul Naţional pentru Obiective de Interes Istoric sau de Mare Frumuseţe Naturală), organizaţie cu scop de conservare din Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord.

8. Referinţa corectă: „Geniul este unu la sută inspiraţie şi nouăzeci şi nouă la sută transpiraţie“, dicton atribuit inventatorului Thomas Alva Edison (1847–1931).

9. Sala Regală de Festivităţi, complex destinat concertelor şi reuniunilor, construită în 1951 la Londra, pe malul sudic al Tamisei.

10. Textual: „picior în pământ“ (în limba franceză, în original), cu sensul de „loc de popas“.

11. „Toate culorile curcubeului“ sugerează homosexualitatea, care a fost dezincriminată prin lege abia în 1967 în Marea Britanie, numai în Anglia şi Ţara Galilor, dar nu şi în unităţile forţelor armate.

În Scoţia şi Irlanda de Nord, aceeaşi legislaţie a fost votată în 1981, respectiv 1982, deci după ce se petrec evenimentele din această secţiune a cărţii.

12. Personaj dintr-o poezioară veche pentru copii, descris mai ales ca un ou antropomorfizat, care stătea cocoţat pe un zid înalt, a sărit de acolo, s-a spart, şi cohorte întregi de oameni n-au mai reuşit să-l reconstituie aşa cum