•Untul moale se freacă cu brânza de vaci şi puţin lapte, până sunt toate o pastă

  * Se pun lapte fierbinte şi unt în cartofi şi se amestecă îndelung, să fie spumos-grăsos

  SALATĂ ARDELENEASCĂ

  E la fel ca orice altă salată românească, cu oţet, ulei, sare, verdeaţă tocată, doar că, adeseori, se pune paprică în loc de piper şi se strecoară şi un pic de zahăr. Deci: l lingură oţet • 1 linguriţă zahăr l lingură ulei * sare, după gust l jumătate linguriţă boia * 2 linguri apă l căpăţână mare şi tare de salată verde

  Se amestecă sosul foarte bine

  Salata se taie fâşiuţe subţiri şi se pune în castron

  Se toarnă sosul peste salată, se amestecă şi se dă imediat la masă, lângă o friptură aburind şi un piure fierbinte de cartofi

  CORNULEŢE DE HAŢEG

  Aluat;

  * 300 g făină * 200 g osânză

  (unt) • 100 g zahăr l ou * 1 gălbenuş

  Se frământă toate până când una sunt

  * Se întinde coca foaie subţire dar să nu se vadă prin ea * Se taie triunghiuri

  Umplutura:

  • 250 g marmeladă, miere, dulceţuri, rahat

  Glazură:

  50 g zahăr pudră

  Se pune umplutura, se rulează cornuleţele, se pun la cuptor încins, cu foc mic, până se închid la culoare

  Se oferă presărate cu zahăr pudră

  SPANAC DE SIGHIŞOARA l kg spanac * 2 linguri untură * 1 lingură făină

  200 g orez • pahar lapte • 1 pahar smântână sare, piper după gust * 1 lingură mărar

  * Se grijeşte spanacul, se opăreşte binişor în apă cu sare, se strecoară l lingură untură se încinge, se pune la călit orezul, se stinge cu 2 căni de apă, se lasă să fiarbă

  Spanacul se toacă şi se căleşte în untura care a rămas

  • Făina se desface în lapte * Se toacă mărarul

  Se amestecă toate peste spanac: făină, sare, piper, mărar şi se mai lasă pe foc un sfert de oră

  Acum se întâlneşte spanacul cu orezul fiert şi smântână, când intră împreună voiniceşte la cuptor, să-nfrunte arşiţa încă un sfert de oră

  Am preţuit spanacul acesta la Mediaş, nu la Sighişoara, cu şniţel de ciuperci şi sos de castraveciori acri cu mărar şi smântână.

  Vinuleţul alăturat, alb, aromat şi sec, o clasică Fetească Regală de Mediaş, mi-a dat un sentiment de prânz uşor, deşi mâncasem pe săturate şi chiar mai mult, lucrarea fiind gustoasă.

  CIORBĂ DE FASOLE BOABE

  Dacă mirosul ciorbei de „păsulă" ajunge la Managua tocmai din Jucu de Jos este pentru că e o lucrare barocă acrită cu oţet de mere şi aromată cu afumătură şi tarhon.

  „Sudiştii, valahii adică, preferă, nu vă spun nimic nou, pătrunjelul şi leuşteanul, acresc cu aguridă, borş, potroacă. Influenţaţi de marii grădinari din sud, se omoară mai puţin după gătelile complicate,atât de dragi ardelenilor, după carnea afumată, prea scumpă şi greu de gătit, şi preferă verdeţurile simple, mai ales că au la îndemână grădina, plină din mai până-n octombrie.

  La murături, în schimb, este invers: ardelenii pun, simplu şi monocord, gogoşari, castraveciori şi prune în oţet (şi doar varză în saramură pentru sarmale) iar oltenii, moldovenii şi muntenii, care preţuiesc botanica cum se cuvine, aşază în butoi o simfonie întreagă, şi pepeni, şi gogonele, şi varză roşie, şi morcovi sau ţelină, şi fasole verde, şi conopidă, toate parfumate cu ierburi de care n-a auzit nimerii. Clime diferite, concepţii diferite, culturi diferite.

  În Ardealul marilor cirezi, cea mai bună pătlăgică-! slana şi singura legumă-n care crede oşanul e porcul!

  De unde să ştie el, badea Vicenţiu, ce-s bârnele, haţmaţuchi, sparanghelul sau andivele?

  Cum să preţuiască ei verdeţurile, când iarna începe în septembrie şi se termină în mai?!

  Dar şi unii şi alţii sunt de acord cu un singur lucru: există o excepţie, o perlă şi carnală şi vegetală, performanţă unică, absolută, ce transcede diferenţele şi culturile: ciorba de fasole! Cea adevărată, de Transilvania!

  750 g fasole boabe 1,500 kg ciolan afumat porc cărnos

  100 g morcov 2 cepe (roşii, de Turda sau Făgăraş)

  50 g păstârnac 50 g ţelină

  500 g roşii răscoapte 200 ml bulion roşii cât de gros 20 boabe piper 100 ml oţet de mere (sau de vin) l lingură zahăr tarhon, 3 rămurele cimbru sare (la sfârşit, în funcţie de cât e sărat ciolanul) 1 linguriţă boia (paprică, că tot suntem în Ardeal)

  Seara:

  * Se pune fasolea în multă apă să se umfle şi să se înmoaie

  Dimineaţa:

  * Se pun la fiert fasolea şi ciolanul, piperul într-o oală mare, în cea 4 1 apă rece

  * Se taie cepele, se rad morcovii, se taie păstârnacul, ţelină, roşiile mărunt

  Se spumuieşte, mai ales că, prin fierbere, se desprind părţi din pieliţe de pe boabe, ceea ce uşurează mâncarea şi digestia

  După 1 oră de fiert molcom, acoperit, se adaugă ceapa, zarzavatul şi roşiile, ramurile de cimbru, paprică şi oţetul

  Se toacă tarhonul

  * Dacă zeama mai fierbe încă 1 oră, toată chestia devine miracol * A şi scăzut vreo 2 litri – mai mult nu-i bine

  * Se scoate ciolanul şi cimbrul

  * Se adaugă bulionul, să mai fiarbă 12 minute

  Se dezosează ciolanul, se taie carnea în bucăţi civilizate, care încap în polonic, în farfurie şi în gură

  Se termină ciorba în triumf, înapoindu-i carnea şi presărând tarhonul

  * Se oferă lângă farfurioare cu ceapă roşie tăiată felii şi stropită cu oţet de mere

  Ciorba e pentru români ce e brânza pentru francezi, oaia pentru mongoli, Colt-ul pentru americani şi femeia gonflabilă pentru flota italiană.

  Poţi să-i dai orice mioriticului: până nu înmoaie lingura în zeama lui fierbinte, groasă şi acră, nu simte că trăieşte.

  Sevele vieţii româneşti trec prin ciorbă?