(după Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an")

  RASOL

  Deşi e bun mondial, la noi saşii îl fac cel mai bine, cu multe legume, exact ca mai jos. Dar, din bucuria de a-l mânca altfel decât ei, adică bine condimentat cu un hrean frecat cu smântână, miere, oţet şi mărar, nu merită oare să ni-l însuşim? Şi aşa li s-a luat tot (aici) şi nu li s-a dat nimic (în Germania)!

  2 cepe mari * 9 cartofi • 4 morcovi mari

  2 ţeline * 3 roşii • 2 ardei graşi

  3 căţei usturoi * sare, piper după gust * pătrunjel verde l kg carne de viţel sau mânzat de la coadă l kg altă carne viţel sau mânzat cu,ceva zgârciuri şi grăsime (în nici un caz pulpă sau muşchi)

  Facultativ:

  Arome mai tari: cimbru, 1 foaie dafin, 2 cuişoare (se pun de la început)

  Dresuri: 1 pahar vin alb, 1 pahar rachiu (se pun de la început)

  * Se pune carnea în 4 litri apă la fiert, acoperit, pe foc molcom

  Se curăţă, se spală cartofii, ceapa, morcovii, ţelina, se lasă întregi sau jumătăţi

  Se taie bucăţele ardeii

  * După 2 ore de fiert – până aici apa a avut voie să scadă cu 2 litri dar nu mai mult – se sărează uşor, se piperează, se pun la fiert, acoperit, ceapa, morcovii, ţelina, ardeiul gras, roşiile, usturoiul-de acum încolo zeama e lăsată să scadă cât se poate (fără să se prindă)

  Se toacă pătrunjelul

  După 3 sferturi de oră se adaugă şi cartofii la fiertură – tot acoperită va fierbe, încă niţel, pe foc, A mai trecut 1 jumătate de oră? Se trage oala de pe foc, se scoate carnea pe un platou încălzit, înconjurată colorat de 8 cartofi şi 8 jumătăţi de morcov şi presărată de pătrunjel verde (ceapa, roşiile, ţelina, ardeii şi cartoful rămas se freacă cu puţină zeamă din oală; se oferă ca o supă, cu crutoane prăjite în untdelemn)

  Se oferă cum v-am spus mai sus, cu hrean îndulcit, dar e minunată carnea asta oricum, mai ales cu muştar şi cu maioneze mai tari, frecate cu castraveţi acri, boia, piper roşu

  Vinul alb şi fin al rasolului Ncuburgcr-ul puternic de Aiud (la Ciumbrud am gustat cea mai aleasă întocmire din licoarea asta).

  Agil şi înmiresmat, greu şi masiv, dar în acelaşi timp luminos, chiar cu o rază de soare în el, Neuburger-ul e un vin al concluziilor, Demisec sau dulceag, destul de autoritar şi cu mare forţă de convingere, vinul acesta este cea mai bună tovărăşie pentru cărnurile fierte, un simbol, dacă vreţi, al pestriţei, dramaticei, romanticei Transilvanii.

  SFECLĂ ROŞIE CU HREAN

  • 50 g boabe muştar

  * l linguriţă sare l kg sfeclă roşie l lingură ulei floarea soarelui

  50 ml oţet

  — 100 gr hrean (după cum vă place,mai tare sau mai catifelat)

  • Se fierbe sau se coace sfecla, se curăţă de coajă, se taie felii cât mai subţiri

  * Se curăţă hreanul, se rade pastă, se amestecă cu sfecla

  • Se adaugă boabele de muştar, oţetul, sarea, se amestecă

  * Se toarnă uleiul-ploaie

  * Se lasă o noapte la rece, să se înţeleagă lucrurile între ele

  * Se oferă la diverse (numai la peşte nu prea merge)

  SALATĂ DE FASOLE BOABE

  300 g fasole boabe • 1-2 linguri oţet linguriţă cimbru uscat • 1 linguriţă chimen pisat foi de dafin • sare, piper l ceapă —4 căţei usturoi l roşie * 1 linguriţă zahăr l lingură untdelemn (sau cât vă place) verdeaţămărar, tarhon (şi busuioc, spre Bihor)

  Seara:

  • Se pune fasolea la-nmuâat

  Dimineaţa:

  * Fasolea se fierbe în apă sărată cu foi de dafin, piper, cimbru şi chimen

  Sos:

  * Se toacă usturoiul, roşia, ceapa şi verdeaţa, se amestecă cu ulei, zahăr şi oţet

  • Se scurge fasolea (zeama e o excelentă bază de supă), se amestecă cu pasta de mai sus

  Taină: împreună cu fasolea se fierb şi 200 g carne afumată (zeama devine şi mai gustoasă) se toacă pătrăţele şi se pune la salată

  *Sosul acesta crud şi simplu se poate combina, în afară de fasole, şi cu mazăre fiartă, bob şi linte, bârne, conopidă şi chiar orez (în loc de carne afumată încercaţi însă cu piept de pasăre) „ZUPĂ" DE GULII

  Gulia, ignorată oarecum în sudul fierbinte al vinetei, e a treia vegetală a Transilvaniei, urcând în topurile popularităţii imediat după cartof şi ceapă.

  * 2 gulii mari * 2 linguri untură

  * sare, piper * 100 ml smântână

  •1l jumătate căpăţână usturoi

  1 lingură făină

  1 legătură pătrunjel

  Se curăţă guliile, se taie beţe de chibrituri l lingură untură – se încinge şi se pun tăieţeii de gulie la înmuiat

  După câteva sfârâieli înăbuşitoare se adaugă aproape 2 litri apă, şi se lasă să fiarbă

  Se încinge iarăşi 1 lingură de untură, se pune la rumenit făina

  Se pisează usturoiul

  Se stinge făina cu zeama din supă şi se adăugă usturoiul

  Acum, daca a trecut mai mult de o oră de când fierb tăieţeii, se toarnă rântaşul de mai sus, aceasta obsesie ardelenească, peste supă

  Se toacă pătrunjelul

  După încă 1 sfert de oră de fiert, supa se sărează piperează şi se adaugă smântână şi pătrunjelul

  Viscolul de legume de la Dunăre e înlocuit în Ardeal cu gulii şi fructe (în afară de cartofi, varză şi fasole, bineînţeles, care sunt universale).

  CLĂTITE BRAŞOVENE

  Aluat:

  300 g făină * 3 ouă

  2 ceşti lapte (cam 500 ml) • sare, după poftă

  Coajă:

  * 3 ouă * 200 g pesmet

  Prăjeală:

  • 4 linguri untură

  Umplutură: l ceapă * 2 ouă piper, sare,