Când făina s-a rumenit, se stinge cu apă, 2-3 ceşti

  Se curăţă arpagicul

  După primul clocot intră cu voioşie în cratiţă boiaua, sarea şi piperul, precum şi mazărea, crenguţa de cimbru, 1 pahar de vin, arpagic, să fiarbă şi să scadă 1 jumătate de oră

  Se toacă păfrunjelul, se amestecă cu pastă de roşii şi 1 linguriţă de miere, se varsă totul în tocană, să dea în câteva clocote, e gata!

  Taină: Mazărea rămâne verde, dacă e pusă la fiert m apă clocotită cu sare. Salata verde dă gust bun şi păstrează culoarea bobului de mazăre. Mazărea nu se prăjeşte niciodată.

  Dacă asta e mazărea gătită ţărăneşte, mă-ntreb cum o fi făcută domneşte?!

  Suntem, să zicem, chiar în inima podgoriei Diosig, aşa că vin este din belşug.

  Dintre toate, la găteala fină, cu cimbru şi miere, m-am gândit la un Furtnint şi un Muscat Ottonel, bine aromate, demiseci, cu corp armonios şi distins, Dar nu pot spune că mi-a displăcut nici un vin mai mic, tot alb, o Mustoasă cinstită şi simplă, care s-a oferit cu voioşie şi cu găleata unei seri de neuitat.

  SCOVERGI

  Mâncare a copilăriei mele ardeleneşti, scovergile însoţeau facerea pâinii, un ritual fericit şi misterios. Cuptorul enorm de la Ohaba-Făgăraş, cât să încapă trei boi, se umplea de „pite" de făină cu cartof – altfel s-ar fi uscat în două zile – iar în buza lui se coceau – ce alchimie tulburătoare! – „pupii" (nişte chifle cu coaja groasă originare din lumea colacilor zoomorfi) şi scovergile. Pe masă, bunica Gherghina, mama, Toni, şi tuşa Valerica, Dumnezeu să le ierte, aşternuseră ştergare şi blide cu miere, zahăr, untură, smântână – iar noi, puii, Anca, lancu, Gheorghiţă, Oara, Trăienucă, înfulecam până ni se făcea rău.

  Ne vindecam însă instantaneu când ieşea pâinea aburindă, umplând satul de arome dumnezeieşti. Şi cine n-a mâncat pâine ardelenească caldă, acela nu s-a împărtăşit niciodată.

  Aluat:

  * 600 g făină * 250 g cartofi * 30 g drojdie

  * 1 linguriţă zahăr * 2 ouă • 100 ml smântână

  • 100 g unt * 10 g sare

  Umplutură:

  300 g brânză de burduf * 100 g caş l ou * mărar

  Se fierb cartofii, se curăţă, se rad mărunt-pastă

  Se freacă drojdia cu zahărul până se-nmoaie

  * Se amestecă cartofii cu drojdia, ouăle, smântână, untul, sarea, apoi cu făina şi se lasă la cald, o juma' de oră, să crească

  Se întinde aluatul să ajungă la o juma' centimetru grosime şi se taie pătrate cu latura de zece cm

  Se pune umplutura şi se rulează

  Se coc în cuptor sau se prăjesc scovergile în ulei

  Mâncare ţărănească, de om flămând şi muncit, scovergile sunt bune mai ales calde, ca aperitiv, dar şi garnitură la legume gătite – ghiveci, mazăre, fasole verde sau carne grătar.

  Dacă le înmoi în miere, gata desertul.

  Merg cu orice vin, dar cu bere blondă rece sunt o nebunie!

  GOGOŞELE PENTRU ŢUICĂ

  • 500 g cartofi * 2 linguri făină

  * 1 ou • 1 linguriţă drojdie untdelemn pentru prăjit • 300 g telemea de oaie uscată

  Cartofii se fierb în coajă, se curăţă, se toacă, apoi se frământă cu făină, ou şi drojdie

  Se lasă puţin să crească, apoi se formează gogoşile care se prăjesc în ulei încins

  Se rade telemea

  Gogoşile fierbinţi se tăvălesc prin brânză rasă şi apoi o iau pe un drum fericit, cel al pârâiaşelor de ţuică tare şi parfumată de Bihor şi Sălaj.

  SUPĂ DE FRECATEI

  Frecatei

  A. • 1 ceaşcă făină * 1 ou * patină apă (cât primeşte aluatul)

  B. * 4 ouă • 1 pahar cu lapte

  * 2 ceşti cu făină • sare, câtă vreţi * untură, pentru prăjit

  Zeama l ceapă * 1 morcov * 1 pătrunjel l cartof * 1 lingură untură • sare, boia, după gust * 1 legătură pătrunjel verde

  Zeama

  *Morcovul şi pătrunjelul se rad şi se pun la fiert în 2 litri apă cu puţină sare

  Frecăţei

  Se face un aluat foarte tare din făină, ou şi puţină apă sau lapte şi se trece prin răzătoarea cu ochiuri mari

  Se pune untura la încins

  * Se rumenesc frecăţeii în untură

  Zeama

  * Ceapa se toacă

  * Cartoful se taie cubuleţe

  * Se încinge untura, se pun ceapă şi cartof la prăjit

  Se adaugă paprică

  Când s-au rumenit un pic, se stinge cu zeama din supă şi se toarnă, împreună cu frecăţeii aurii, în fiertura de zarzavat

  Se toacă pătrunjelul verde, se presară peste supă

  De la Târgu Mureş la Satu Mare, şi de la Gheorghieni la Oradea, asta-i supa iernii!

  MÂNCĂRICĂ DE LINTE

  Se aseamănă cu ciorba de linte, tot ardelenească putem zice că e (dacă ne crede cineva), numai că se face mai scăzută, mai „împănată" şi mai parfumată,

  500 g linte (verde, roşie) 800 g afumătură de porc l morcov l ceapă l pahar smântână 2 linguri făină

  6 căţei usturoi mare sare, oţet, după gust

  2 foi dafin verdeaţă: mărar, pătrunjel, tarhon

  Seara:

  • Se pune lintea în multă apă rece la umflat

  Dimineaţa:

  * Se taie afumătura în bucăţele

  * Se pune lintea la fiert în 1 litru apă, în vas acoperit, foc mic şi să nu fie direct pe flacără, că se prinde * Se pune afumătura la fiert în 1 litru apă, foc viu, să scadă

  • Se rad ceapa şi morcovul, se pun peste linte cam la un sfert de oră după ce a-nceput să fiarbă

  * Se pisează usturoiul

  • Se desface făina în puţină apă călduţă

  * Se toacă verdeaţa şi se amestecă cu smântână