biblioteca Nr.1
de cărți online gratis
Cărți » Filosofie » Bucataria Lui Radu cărți de crăciun online gratis PDF 📖 📕 - carte online gratis .Pdf 📚

Cărți «Bucataria Lui Radu cărți de crăciun online gratis PDF 📖». Rezumatul cărții:

0
0
1 ... 134 135 136 ... 187
Mergi la pagina:
A trecut o oră? Ei bine, la o oră şi ceva fix, zeama rămasă de la afumătura – cam 250 ml să fie, zic eu – se toarnă peste linte

  Lintea amestecată cu zeama asta aromată mai fierbe 5 minute după care se adaugă usturoiul, foile de dafin, sare câtă vă place şi în sfârşit zeama groasă de făină

  Se tot amestecă 3-5 minute pe foc, lintea s-a-ngroşat, e bine să mai dea câteva clocote

  Se trage la marginea plitei, se acoperă bine şi se lasa să-şi revină după încercarea cu foc prin care a trecut, zece minute

  Se oferă fierbinte, acoperită cu bucăţele de afumătura şi smântână înverzită

  Nu va fi nici o surpriză dacă o să bem la mâncărica asta îndesată un vin sec şi foarte abrupt ca Feteasca Regală. Lintea afumată se potriveşte mănuşă cu acest vin simplu, cinstit, care-şi arată imediat şi fără farafastâcuri cele câteva calităţi; prospeţimea şi un gust de măr necopt urmat de o fină insinuare amăruie, în podgoriile din Aiud şi din Alba acest vin comod, de masă lungă, mai primeşte un dar: un parfum musculos, dens vegetal, mult mai puternic decât vinuleţul însuşi.

  CAŞ DE MERE

  Sibienii fac aşa: adună l kg mere * 200 g caş dulce ras • 150 g caşcaval ras piper

  * 25 g unt • 1 ou

  Curăţă merele, le grijesc de cotoare, le taie felii

  Ung o oală cu unt

  Aştern un strat de mere

  Presară caş şi 50 g caşcaval, piper

  Mai aştern un strat de mere şi alt strat de caş cu 50 g caşcaval, piper

  Bat oul cu 50 g caşcaval şi îl toarnă peste mâncare

  • Pun oala 15 minute la cuptor nu prea încins, dar nici rece, să se înmoaie merele

  Vinul deApold seamănă bine cu cel de Târnavc, aşa că o Fetească Albă de lângă Sibiu n-are decât să vă bucure când o beţi şi să vă-ntristeze, când s-a terminat. Iar dacă tot am vorbit de Fetească Albă, de ce să nu vă spun că, pe lângă Jidvei, Blaj şi Tâmăveni,acest vin are o frăgezime unică şi o superbă fineţe?

  Aromele sunt mai bogate şi mai directe decât oriunde, – zici că miroşi strugure! – personalitatea mai puternică, exprimată chiar de la vârstele dintâi.

  Iar Feteasca Albă e păcat să se-nvechească – părere personală! – când prospeţimea-i explozivă ţine de tinereţe!

  GOGOŞELE ARDELENEŞTI

  • 300 g telemea * 3 ouă (sau 4 albuşuri) * 100 g unt * 300 g untdelemn

  * Se bat ouăle (sau albuşurile) cât se poate

  * Se rade brânza pastă şi se amestecă cu ouăle

  Se pune uleiul cu unt la foc iute

  Se formează gogoşele şi se pun la prăjit în grăsime, până se rumenesc

  • Sunt bune calde, cu smântână, piper, sau fără (se pot pune mai întâi pe o coală sugativă, să nu fie săţioase)

  Un rachiu, altă gogoşea, alt rachiu, altă gogoşica, aşa trece iarna în Mărginimea Sibiului.

  TĂIEŢEI RĂSCOPŢI

  500 g tăieţei cu brânză • 300 g carne afumată de porc

  3 ouă * 1 ceaşcă smântână

  • 1 lingură untură * 3 linguri caş ras

  Tăâcţeâi:

  2 ceşti făină • 4 ouă

  200 g brânză oaie * 1 lingură untură

  Se frământă făina cu brânză, ouă şi câtă apă trebuie ca să iasă un aluat vârtos

  Se întinde aluatul foaie potrivit de groasă, se lasa să se usuce şi se taie fâşiuţe late de 3-5 cm

  Se pun tăieţeii la fiert în apă clocotită şi sărată şi apoi se rumenesc uşor într-o cratiţă cu untură fierbinte

  Răscoptul:

  * Se toacă carnea cu cuţitul şi se fierbe în foarte puţină apă (mai mult un sos)

  * Se bate smântână cu ouă

  Peste ultimul rând de tăieţei ce s-au rumenit în untură se aşază carnea fiartă cu sos cu tot, apoi se toarnă smântână; se pun iar tăieţei, iar carne, smântână şi tot aşa

  Ultimul strat trebuie să fie de smântână, peste care se presară din belşug caş

  Se dă la cuptor cu foc blând până se rumeneşte caşul

  Prietene, dacă te prinde iarnă-n Ardeal, într-un sat de deal dulce din Alba, şi apuci la tăieţii ăştia copţi de două ori, n-o să uiţi serile mirosind a fum, lumina ciudată, uscată şi albastră, a „ziuricăi" geroase, aburul de peste curţi, încins de răsuflări de vită, şi nici vinul alb, tineresc ce-l fac ţăranii: de obicei o veche şi drăgăstoasă lordană bine strânsă pe la încheieturi, deşi veselă din fire şi fragilă.

  POSMAGI DE BRAŞOV

  Plămădeala:

  100 g făină * 1 pahar lapte cald • 1 lingură drojdie

  Se bate plămădeala şi se lăsa-n seama ei, să crească

  Aluat:

  • 150 ml lapte cald * 1 praf de sare

  * 3 ouă • 150 g zahăr tos

  * 1 lingură praf de chimen * 120 g unt + 30 g pentru uns formele

  * 600 g făină (sau mai mult, ca să fie un aluat potrivit)

  Glazură l ou * 30 g zahăr pudră

  Se frământă toate, mai puţin chimenul, cu plămădeală până se ia aluatul uşor de pe mână

  * Chimenul se adaugă la sfârşit

  Formele se ung, se potriveşte coca în forme

  Posmagii se ung cu ou şi se pudrează cu zahăr, apoi se pun în cuptor încins, la foc molcomit

  Când s-au rumenit, se taie posmagii felii şi se lasă să se usuce pe marginea plitei

  CARTOFI SĂRACI

  O foarte gustoasă şi în acelaşi timp ieftină şi deasă găteală sibiană, de iarnă mai ales.

  * 8 cartofi

  • 6 cepe * 1 linguriţă boia

  • 1 lingură pastă roşii • piper, după gust

  * 3 linguri untură (l pahar untdelemn)

  * sare (nu

1 ... 134 135 136 ... 187
Mergi la pagina:


Recomandat pentru o lectură plăcută: ➾