După ce s~au întrunit toţi, flăcil şl fetele se pun cu toţii la ospăţ, mănâncă şi beau, iar mai pe urmă se pune pe masă papa cea mare, făcută din toate ouăle cele albe nefierte cele adusese fetele.

  Din aceasta mănâncă împreună toţi, ca semn de iubire şl prietenie ce este între tineret.

  După ospăţul acesta se începe jocul, care durează până seara la murgit, Atunci fiecare fecior şi fiecare fată mulţumeşte crailor pentru petrecere şi se duc apoi pe la casele lor.

  (S. FI. Marian – „Sărbătorile la români")

  CIORBĂ TRANSILVĂNEANĂ

  În munţii Apuseni, vara e răcoroasă, n-ajută nicicum la „grădinit"; două foi de varză, o gulie infirmă sunt tot ce obţine moaţa din pământul roşu şi subţire, abia acoperind stânca rece. Aşa că mai ajută ciorba cu o mână de turnatei,

  • 500 g carne afumată * 100 g slănină afumată

  * 500 g frunze gulii şi varză * 2 linguri untură porc

  * 2 linguri făină • 1 legătură mărar

  * 1 ceapă • 250 ml lapte acru

  * usturoi, după gust • sare, piper

  Turnatei:

  * 4 ouă

  * 4 linguri făină

  * ceva sare

  * Se bat ouăle cu făina până se face o pastă, se sărează, se vor turna, când le vine vremea, încet, strop cu strop, în oala cu ciorbă clocotită

  Carnea şi slănina se pun la fiert în 2 litri apă; se spumuieşte zeama, se lasă să fiarbă 1 oră

  Se spală bine frunzele, se opăresc şi se taie tăieţei

  Se toacă ceapa în 1 lingură de untură încinsă se prăjesc ceapa şi frunzele în a 2-a lingură de untură se prăjeşte făina, care se stinge cu zeama din fiertură

  Se toarnă rântaşul peste ceapă şi frunze şi rezultatul peste ciorba clocotind, să se înţeleagă

  Se picură turnăţeii

  Se toacă mărarul şi usturoiul, se freacă cu sare şi lapte acru şi se adaugă ciorbei, care acum e bună de mâncat

  FASOLE VERDE DE CLUJ l kg fasole verde * 5 ouă

  200 g caşcaval (caş) mai uscat • 400 g afumătură de porc * 100 g unt * sare, piper, paprică

  Fasolea se taie bucăţele şi se pune la fiert * Caşcavalul se rade

  Afumătură se toacă

  * Se scurge fasolea şi se amestecă cu afumătură, ouă, 100 g caşcaval, 50 g unt, sare, piper, boia * Se unge bine o cratiţă cu unt, se pune amestecul şi se presară cu caşcavalul rămas. * Se dă Ia cuptor până se rumeneşte

  Afundat fericit între două mari podgorii, Lechinţa şi Silvania, Clujul – Clusium, loc închis în latină – suge de la două ţâţe (ca să nu mai spun Ia ce se dedă când se lasă mai la vale, spre sudul târnăvean).

  Am găsit mereu sub Feleac acelaşi vin rafinat al românilor, Feteasca Albă.

  Cel de Batoş (Mureş) e bine închegat în tării şi culori, cel de Jac (sau Viile Jacului), din Sălaj, e mai senin, dar cu contururi de soi mai vizibile. Amândouă sunt (Doamne, mulţumescu-ţi pentru frumuseţea şi bunătatea vieţii noastre, câtă este) deosebit de agreabile („Vă salut foarte agreabil" spun clujenii, cu accentul lor imitabil), Ce mai poate fi adăugat unei budinci de fasole?

  TURTĂ DULCE DE BRAŞOV

  500 g făină * 250 g zahăr l linguriţă cuişoare praf • 100 g rahat tăiat zaruri de table

  1 linguriţă bicarbonat * 1 pahar măcinătură de miez de nucă

  3 linguri untdelemn + 1 lingură pentru uns tava

  Se frige jumătate din zahăr, până se topeşte-rumeneşte, se stinge cu apă (cam trei pahare)

  * Se adaugă restul de zahăr, se lasă un clocot – două * Se pun făină, bicarbonat, scorţişoară, cuişoare şi untdelemn, se amestecă bine

  • La compoziţie se mai adaugă rahat şi cea mai mare parte din miezul de nucă

  Se unge o tavă cu untdelemn * Se încinge cuptorul

  Se aşează turta în tavă, se presară cu miez de nucă * în cuptor stă trei sferturi de oră, la foc mic

  În Ohaba mea făgărăşană veneau, la Sângeorz, când se ridica bradul de Arminden, negustorii de turtă dulce. Dar ce turtă!

  Era viu şi pestriţ colorată, cu tot felul de oglinjoare îngropate sub glazură. O făceau ţăranii saşi şi secui de pe Olt în toate formele – păsări, cruci, oameni, roţi, flori – după cum ştiau din bătrâni.

  Cumpărau toţi turte, dar rar le mânca cineva: mai toate erau daruri primite de la cei dragi, aşa că deveneau bibelouri fetişizate prin colţuri de casă, în camerele bune.

  Şi azi, e o jumătate de secol de atunci, poţi vedea, în crepusculul şi în răcoarea unei camere de oaspeţi, pe milieul de dantelă de pe lada patului, rezemată de un bibelou alb, lucios, o „pupăză" stins multicoloră de turtă dulce, pietrificată de decenii.

  CAŞ LA CUPTOR

  • 500 g caş scurs bine * 4 ouă

  * 1 lingură unt * 1 ceaşcă smântână l lingură făină • sare, piper, paprică

  Se taie caşul bucăţele

  * Se unge o oală sau un vas de Jena cu unt, se aşază strat de caş

  • Se bat ouăle cu smântână, făină, sare, piper, se toarnă peste caş

  • Se presară, pentru frumuşaţă, cu boia, se pune în cuptor, ia foc mic să se rumenească

  Caşul fierbinte, cu mămăligă şi o ceapă roşie atinsă un pic de ger va miza totul pe vinuţul lordovan, că doar la Brad suntem. Degeaba însă! în pofida numelui său, sucul alb şi subţirel nu va iordăni pe nimeni, că e mic şi nu ştie, ţărănuşul în veselia lui mustoasă, decât să se joace şi să cânte.

  MUŞCHI UMPLUT DE CLUJ

  În Dej şi la Gherla am gustat muşchi