Oploşită la oraş, pe lângă o familie de doctori, prietenii mei, băbuţa era analfabetă, nici n-a ştiut să-mi spună cantităţile, am furat eu reţeta, ca un ucenic ticălos, din ochi.

  Când am văzut că pune Furmint dulce şi parfumat de Halrneu – la fel de bun, deseori, ca un Tokaype varză, mi-a venit să leşin, mai ales că a urmat. iaurtul, ca dres final! Dar fapta era delicioasă şi dovedea paradoxul fericit al mezalianţelor.

  Culmea e că vinul mesei nu a fost Furmint-ul5 cum m-aşteptam, ci un altul, surprinzător, dar foarte potrivit – deşi nu era nici roşu, nici mare, la o aşa întocmire, cum ar fi cerut buchea cărţii – un vinuţ de senină prospeţime, cu miros de strugure, pişcăcios la limbă, dar foarte sec şi destul de tare: lordana de Şamşud După ce stăpânii casei s-au culcat, am băut cu baba care râdea, arătându-şi gura cheală, până dimineaţă. Ii recitam din Tagore şi Baudelaire, iar ea, fiind surdă, doar ofta din când în când, susurând un „Doamnie, că bunu-i".

  Am băut până când, vrăjit, mi se părea tânără şi frumoasă, până când vinul, prin mine sau chiar ei înşişi, i-a redăruit, pentru o clipă, tinereţe.

  Mi s-a făcut frică, prea e plină România de mistere şi magie, am fugit, dar scările blocului erau de marmură albastră, fosforescentă, iar cotoroanţele plecau la coadă la lapte alergau goale, luminând cu trupuri de adolescente un castel de cristal.

  MÂNCĂR1CĂ DE CREIER CU OUĂ

  Foarte răspândită în oraşele transilvane de nord-vest (nu e cârciumă sau restaurant din Oradea ori Satu-Mare care să n-o ofere, uneori ca unic fel) omleta cu "creier e gustoasă, chiar dacă surprinzătoare pentru cei ce n-au încercat-o încă, l creier vită * 6 ouă * 2 linguri untură (ulei) * 2 cepe verdeaţă: 1 legătură pătrunjel

  * sare, piper, paprică, după plăcerea ce aveţi

  Se toacă ceapa şi se căleşte în untură până devine aurie

  Se adaugă creierul bine grijit, tăiat îmbucături şi sărat uşor

  Se bat ouăle cu turbare * Se toacă verdeaţă

  • Când creierul s-a muiat, se presară piper şi boia, se toarnă ouăle şi se presară verdeaţa; se acoperă şi se să se „păpăraia"

  Un vin alb de Cetariu, de lângă Oradea, sau de Răteşti, de lângă Satu Mare, un Râesling serios şi sever cum numai în Ardeal găseşti, lângă o găteală cu multă fantezie. De ce nu?

  COTLETE OŞENEŞTI

  * 1 kg cotlete porc * 200 g mălai

  * sare, piper, paprică, după gust • untură pentru prăjit

  Se freacă cotletele cu sare, piper şi boia * Se tăvălesc cât de groş în mălai

  Se încinge untura şi se pun în tigaie, la prăjit

  Oşenii au inventat şniţelul lor, care mi-a fost dat să-l gust şi la Negreşti, şi la Bixad şi la Târna Mare, Sigur că băutură o fo, da' numa' o oioagă de ţuică, o ţuică prefriptă de Turţ, tare de-ţi crănţăne prin măsele şi-ţi sare căciula.

  Dar, la Negreşti, domnul profesor Roşea mi-a oferit, pe lângă redutabila tărie, şi un Furmânt tânăr şi sec de Ardud. A fost vesel: îl miroseam, Furmânt. Mă uitam la el şi prin el, Furmint, îl gustam, prima impresie: Furmint! Pe neaşteptate, însă, se mai trăgea o perdea şi veneau alte gusturi, mai uscate, mai lichenoase (vreau să descriu ceva ce e deopotrivă iarbă şi piatră) care făceau vinul aparte, şi nu în sens rău.

  CIUCI l kg cartofi * 2 ouă

  * 300 g făină sare * 1 pahar pesmet * 1 lingură untură pentru prăjit

  •Cartofii se fierb în coajă, se curăţă, se freacă piure şi se amestecă cu făină, ouă şi sare

  Se pune apă cu sare la fiert

  Se prăjeşte pesmetul în untură

  Din aluat se fac degeţele de 2-3 cm şi se pun în apă clocotită, să se-ntărească

  Se scot ciucii cu sita, se scurg bine, se tăvălesc în pesmet prăjit

  Se oferă cu smântână şi brânză rasă sau cu zahăr

  În nord, la Vadu Bedringăului, la ciuci li se spune pulicici, închipuiţi-vă bucuria maică-mii când, după două luni de vacanţă maramureşeană, fata ei de doisprezece ani, o femeie înmugurind, vine şi îi spune, aveam musafiri simandicoşi, „Mamă, vreau o pulicică cu brânză!"

  BRÂNZĂ DE BURDUF CU CHIMEN

  • 500 g brânză burduf • 500 g caş dulce * 200 ml smântână • 100 g unt

  * 1 ceapă mare roşie * 1 linguriţă boia dulce * 2 linguri chimen

  Se freacă bine brânza, untul, caşul şi smântână

  Se taie ceapa bob de orez

  Se pisează chimenul

  * Se freacă totul până devine pastă

  • Se lasă o zi – două la rece, să se înmoaie chimenul

  Am mâncat asta întâiaşi dată la Turda, pe felii de mămăligă prăjită în ulei, ca prim fel din alte şapte, mult mai grele.

  Aşa am descoperit acel plăcut vin nordic, de care vă tot pomenesc, Corb de Cehu Sâlvanâeî.

  Destul de viguros pentru un vin de masă, cu gust fin de fructă uscată. Negrul Vârtos este un mesaj liniştitor de durată şi stabilitate la bază, la temeliile lumii noastre cu bunici ţărani, FASOLE SLEITĂ

  • 300 g fasole albă cu boaba mare * 150 ml untdelemn * 1 lingură oţet (sau lămâie) * 2 cepe roşii

  * sare

  * Fasolea se fierbe până crapă sau mai rău

  Se scurge bine, până se usucă şi se răceşte

  Se făcăiuieşte până se face piure

  Se sărează uşor

  Untdelemnul se toarnă puţin câte puţin, frecând fasolica, să devină pufoasă

  Se picură când şi când zeama unei lămâi

  * Ceapa roşie de apă se toacă mărunt, cât să nu-ţi tai degetele, şi se amestecă în „icre"

  • Se oferă mediteranean: smălţuită cu măsline

  Minciună ardelenească a postului, fasolea sleită (sau fasolea minţită sau icrele