Varza se toacă fideluţă, se spală insistent, în 2 ape, şi se pune la călit în untură, cu chimen şi boia, cam 1 sfert de oră

  După ce s-a muiat un pic, se adaugă apă câtă varză, să fiarbă încă 1 oră, Se curăţă cartofii

  Picioarele se scot din oala lor şi se pun în cratiţa cu varză (eventual se dezosează)

  Cartofii se pun la fiert în zeama rămasă stingheră, afumată şi groasă

  Se oferă pe un platou mare (o strachină uriaşă de Corond) carnea în mijloc, varza în jurul ei şi, ca o bordură, cartofii

  * Zemurile rămase de la fierturi, scăzute bine de tot, se amestecă cu smântână, să mai dea un clocot gros, şi se toarnă peste mâncarea aburindă

  Nu poate lipsi de lângă asemenea fiertură de iarnă un ardei iute, rotund şi roşu ca o cireaşă (aşa îi şi spun secuii – ardei cireaşă), o ulcică de palincă de prune ori de caise (în boasca cărora cineva a spart sâmburi ca să se simtă gust fin-amar) şi o damigeana de Ricsling ori Neuburger de Lechinţa, vinuri albe, grele şi robuste, cu foşnete de brocart şi culori de frunze întomnate.

  GĂLUŞTI CU PRUNE

  Gomboţii le spun secuii şi maghiarii. Austriecii şi nemţii, care le-au inventat, nu ştiu cum le spun (are dreptate Gabi lencek – germana e limba cu care comunică scafandrii când sunt sub apă).

  • 1 kg cartofi * 300 g făină • 2 ouă

  * 500 g prune * 50 g pesmet alb • 300 g unt

  * 200 g pesmet fin • 150 g zahăr vanilat * praf scorţişoară

  • sare

  * Se fierb cartofii în coajă, se curăţă, se lasă să se răcească, se trec prin maşină

  Frământăm bine făina cu cartofii, ouăle şi un vârf de cuţit de sare

  Se întinde aluatul până la o grosime de 0,5 cm

  * Se taie bucăţi cu gura unei halbe (trebuie să fie în stare să învelească o prună)

  Se pune o oală de apă cu 1 linguriţă sare la fiert

  Se scot sâmburii prunelor

  Se freacă zahărul vanilat cu scorţişoară şi pesmet alb

  Se presară zahărul în prune

  Se pune pesmetul la prăjit în unt

  Se înveleşte pruna în aluat, se lipeşte bine şi rotunjeşte

  Se pun găluştele la fiert în apa clocotită

  Când găluşca s-a ridicat şi pluteşte, se scoate cu spumiera şi se tăvăleşte în pesmetul prăjit apoi în zahăr vanilat

  Se pun, într-o tavă unsă cu unt, un sfert de oră la cuptor, foc minuscul, să se înţeleagă « Se mai presară cu zahăr vanilat « Se oferă fierbinţi

  Taine: Umpleţi pruna proaspătă cu o prună (sau o cireaşă, vişină, cireaşă amară) din dulceaţă.

  Bucurii – O vişinată de la Beclean, unde vişinile sunt cât pruna? O caisată uleioasă de Târna Mare? Sau un lichior de nuci verzi de dincolo de munţi, de la Călimăneşti?

  (ob)„cina cea de taină”

  Basmul şi legenda, prieteni, nu-şi au locul decât în Bucovina.

  V-o spun ca un obcinolog de elită ce sunt. Unde să-şi păzească Făt-Frumos grădina cu mere de aur dacă nu pe o obcină înverzit-mioritică, lângă o mănăstire miniaturală şi un pârâiaş, desigur, zglobiu?

  Unde să-şi găsească „sălătile" ursul şi Harap Alb, dacă nu lângă feericul cătun păstoresc bucovinean, multicolor, presărat pe colnice înflorite, cu cărări şi plaiuri neîndoielnic şi pe deplin baladâste?

  Veniţi în Bucovina! Veţi fi acasă, obcinenii sunt învăţaţi cu turiştii mai ceva decât telefilul cu telenovela. Veţi descoperi civilizaţia vacii până la a mânca smântână cu smântână şi veţi afla ce înseamnă să mănânci cinci-şase feluri la o masă, până explodezi.

  E o mare pierdere pentru un colecţionar adevărat să nu treacă în catalogul său nepreţuit un blid de sărmăluţe cu smântână, o tochitură de purcel cu smântână, nişte plăcinte de brânză cu smântână şi un borş de hribi. cu smântână!

  MĂLAI COPT

  500 g mălai • 1 litru lapte • 1 pahar făină

  2 ouă * 1 nucă drojdie • sare, câtă îi puneţi l lingură zahăr • 1 ceaşcă smântână

  150 g unt + 50 g pentru uns tava + 50 g la urmă

  Laptele se pune la fiert

  • Mălaiul se pune într-un castron, se sărează un pic şi se opăreşte cu lapte clocotit; se lasă să se răcească

  * Se desface drojdia în puţin lapte cald

  * Când s-a răcit laptele, se adaugă făina, ouăle, untul, zahărul, drojdia * Se amesteca foarte bine; trebuie să curgă ca o smântână mai groasă

  Se unge un vas cu unt, se toarnă amestecul şi se dă la cuptor cu foc plăpând, până se-ntăreşte şi se rumeneşte

  Se oferă cu unt şi smântână, ca în Bucovina

  BORŞ DE URZICI

  La Vatra Moldoviţei, sat unde copiii dorm în căsuţa din poveşti cu turtă dulce, Olguţa Bădescu m-a-nvăţat la borş de urzici cu lapte,

  * 1 poală plină de urzici * 2 ouă

  • 1 cană cu lapte

  * 1 litru de borş * 1 lingură de făină • 3 linguri untdelemn leuştean * sare zarzavat: ceapă3 morcov, păstârnac, ţelină, pătrunjel

  Se grijesc urzicile, se rup frunzele de codiţe şi se pun 10 minute la fiert în 1 litru apă

  * Zarzavatul se toacă şi se pune la călit

  * Când s-anmuiat se scoate cu supiera şi se pune peste urzici, lăsându-le să clocotească

  Se pune borşul la fiert, separat

  Se bate laptele cu 2 ouă în uleiul rămas se pune făina la rumenit, se stinge cu lapte

  Se adaugă la ciorbă borşul şi laptele cu făina, se lasă să clocotească 5 minute

  Se toacă leuşteanul

  Ciorba se potriveşte de sare, se presară leuşteanul

  Fiind noi în Bucovina, ulcica cu smântână e la fel de firească ca şi lingura lângă