strachina de ciorbă, sentinela lângă Guvern şi berea Budweiser lângă Dan Nicuţă, Cam fin chipul acesta se prepară urzicile în Bucovina. în această ţară asemenea se spală în apă, ca să fie curate, şi apoi, opărindu-se cu un crop, se pun într-o oală cu apă, ca sa fiarbă. După ce au fieri de ajuns, scurgându-se apa din oala, se mestecă şi se freacă sau făcăluiesc cu o lingură de lemn până ce se fac chisăliţă. Iar după ce le-au făcăluit le deşartă într-o strachină, pun puţină făină de gris mujdei sau oloi ori untdelemn într-însele şi apoi, sărându-le şi mestecându-ledin nou, le mănâncă cu mămăligă sau cu mălai.

  Jar când mănâncă prima oară dintr-însele, luând şi ducând prima îmbucătură la gură, zic: bucate nouă în gură veche.

  O seamă de românce din Bucovina, pe lângă urzicile preparate în chipul cum s-a arătat, mai fac încă şi un fel de borş de urzici cu crupe, în care pun uneori, dacă au, şi hribi uscaţi, E de observat însă că şi urzicile din care se face borşul de urzici încă se spală şi se opăresc înainte de a se pune în borş la fiert, căci neopărindu-se nu se moaie defel, ci rămân tari ca şl când n-ar fi fost deloc fierte, atât numai că nu urzică.

  (S. Fi. Marian —„ Sărbători le la români'1)

  BORŞ DIN SFECLĂ

  Bucovinencele şi botoşenencele fac un fel de borş al lor, numai din sfeclă roşie,

  5 kg sfeclă roşie * apă cât abia, abia s-o acopere (2-3 litri)

  Sfecla se curăţă şi se taie felii subţiri, apoi se pune în putinică

  Se toarnă apa rece şi se lasa să-şi dea zeamă la loc cald, 4-5 zile

  Plăcută la gust, dulce-acrişoară, borşeala poate agrementa orice fel de mâncări ori ciorbe, Spolocania se făcea mai înaintea în Bucovina astfel: Se adunau mai multe neamuri şi vecini la un loc, şi cu deosebire femeile, şi mâncau numai borş holtei, adică borş fără oareşicari legume, numai cu pane sau mălai, anume ca să'Şi spele şi să-şi curăţească gura şi gâtul de rămăşiţele mâncărilor celor de frupt, care le-au mâncat în ziua premergătoare.

  Multe dintre dânsele se adună, nu numai la o anumită, ci şi la crâşmă, beau şi se veselesc împreună mai toată ziua, adică până ce se îmbată cum se cuvine şi nu-i mai rămâne nici uneia nici un crucer la suflet. Apoi, după ce s-au ameţit de cap şi au pierdut nu numai o zi de lucru, ci şi toţi banii câţi i-au avut, se întorc acasă şi postesc apoi tot postul.

  Ele zic că dacă nu s-ar strânge la un loc şi n-ar bea în această zi, atunci nici cânepa n-ar creşte,

  (S. FI. Marian – „Sărbătorile la români")

  MUSACA DE DORNA

  1,5 kg cartofi * 2 ouă * 1 pachet unt l pahar untdelemn * 1 ceapă mare * 2 morcovi l ceaşcă mare smântână * 250 g caşcaval • sare, piper, mărar l kg carne tocată viţel (sau pasăre)

  Sos: l pahar smântână • 1 lingură miere * 1 pahar vin l pahar suc roşii * piper, cimbru

  Ceapa se toacă bob de orez, morcovul se rade; se pun la călit împreună în jumătate unt amestecat cu jumătate pahar ulei

  * Cartofii se curăţă şi se taie felii subţiri

  • Când ceapa s-a muiat, se adaugă carnea, să ia gust bun, până se colorează şi face bulbuci mici, semn că s-a pătruns de căldură

  * Cartofii se pun la prăjit pe foc iute, în unt cu ulei, până se rumenesc

  Se bat ouăle cu smântână, caşcaval, sare şi piper

  Dacă şi-a schimbat faţa, carnea se sărează şi piperează, se presară şi cu ceva mărar şi se trage deoparte

  Se unge o cratiţă mare cu unt şi ulei, se potriveşte un strat de cartofi, apoi un strat de carne cu ceapă şi morcov, se toarnă smântână cu ou şi caşcaval, apoi iar cartofi, iar carne, iar sos de smântână ş.a.m.d.

  Ultimul strat trebuie să fie de lactate-ouate

  * Se dă la cuptor, la foc mic, să se lege toate încet, până-ntr-o oră * Acum, femeile frumoase şi harnice, cu pielea ca laptele şi cu gândul ca focul de pe valea Bistriţei pun de fierbe deoparte un sos dulce-acru de roşii, vin, miere, smântână, cimbru şi piper; când musacaua s-a rumenit şi s-a pus pe masă mare, e şi sosul alături, să ude, dacă s-a uscat ceva, vorbiţi-mi şi mie acum despre apartenenţa orientală a acestei musacale!

  Tot ce pot să vă spun, înmărmurit de atâta bunătate, este că un vin alb de Lechânţa (mai puţin cunoscut), Pinot Gris-ul, în anii cei buni,ceea ce Kilimanjaro este pentru literatură: un simbol al purităţii accesibile.

  GĂLUŞTI DE MĂMĂLIGĂ

  Nu e casă în Bucovina în care, măcar o dată pe lună, să nu fie, pe masa duminicii, găluştile acestea, Mămăliga:

  * 500 g mălai • 100 g unt * 200 g caş uscat

  2 litri apă * un pic de sare

  Se pune apa la fiert, cu puţină sare

  Se rade caşul

  Când apa a dat în clocot se pune mălaiul

  Se lasă să fiarbă cam 1 jumătate de oră, pe foc potrivit

  * Se adaugă la mămăligă untul şi caşul şi se mestecă bine, fără oboseală, până iese făcăleţul (mestecăul, sucitorul, ciucitorul etc.) curat din fiertură

  • Se răstoarnă mămăliga, se acoperă cu un ştergar şi se lasă să aştepte

  Umplutura:

  500 g ciuperci * 1 ceapă (tocată) * 1 păhărel vin alb l lingură smântână • sare, piper, după plăceri • 1 lingură de unt

  • Se înmoaie ceapa în puţin unt încins, apoi se adaugă ciupercile, bine grijite, vin, smântână, sare şi piper

  * Se lasa să scadă, amestecând mereu, să nu se prindă, până se face o mâncare groasă, care abia curge

  Găluşte:

  Se ia