• Se prăjeşte în unt încins, în tigaie acoperită, pe foc foarte mic, rumenindu-se bine pe ambele părţi

  Cu piure de cartofi şi varză murată, pârjoalele bucură şi satură de şute de ani omenirea daco-latină. Le ştiu de copil prezente în orice vitrină, de la orice cantină sau bufet, în orice variantă (ar fi chiar interesant de urmărit ce numesc azi cârciumarii şi fast-fudurile pârjoala).

  Dar, făcute ca mai sus, ne pot ajuta să ne întâlnim nu numai cu marea bucătărie a bunicilor noştri, ci şi cu un vin ce aparţine şi el aceloraşi vremuri. Băbeasca Neagră e un fel de Beaujolais al României (Feteasca Neagră e Bourgogne!) mai ales dacă provine din podgoriile Covurluiului, de la Nicoreşti.

  E un vin cu alură proaspătă, cu robă roşu stins, uneori neaşteptat de elegantă. Are gust vioi, acid, multă energie dar şi multă supleţe. Nu e o mie unu, nu poţi să-l bei ca pe apă, căci e vin nobil, în anii buni urcă şi până la 12 grade. Dar poate fi bun tovarăş de chef cât nu se sare calu' (căci, băut nu cu ulcica, ci cu oala, se răzbună, dovedându-şi greutatea aspră, mai puţin vizibilă la prima vedere), în general, nu se prea poate învechi mai mult de doi-trei ani, fiind fragil – se oţeteşte pe neaşteptate, Vin generos când e în a doua tinereţe, Băbeasca Neagră are la Nicoreşti dreptul la denumire de origine (asta înseamnă că oenologia mondială îi recunoaşte valoarea şi originalitatea).

  POSMAGI

  Plămădeala

  * 1 pahar lapte cald * 1 lingură drojdie

  * Se desface drojdia în lapte şi se lasă un pic, circa 10 minute, să se trezească la viaţă

  Aluat:

  1,200 kg făină * 4 ouă + 1 ou pentru uns

  100 g unt topit * 1 pahar zahăr tos sare, câtă vă place * 3 pahare lapte cald, cât primeşte făina

  * Se bat 4 ouă, bine de tot

  Plămădeala se amestecă mai întâi cu făină, apoi se frământă cu laptele cald, ouăle, untul, zahărul, sarea, până se ridică băşici

  Se lasă să dospească frumos, vreo oră, sau mai puţin

  Se fac suluri din aluat şi se pun în forme, unde se mai lasă niţel, să mai crească

  • Se ung cu ou şi se dau la cuptor încins, până se rumenesc

  * Ca să fie pesmeţi, se taie coptura felii şi se mai lasa la marginea plitei să se usuce

  • Se ung cu un dulceţ, ce o fi, iar de n-o fi, nu-i chiar mare pagubă „Muieţi îs posmagii?" întreabă un vajnic reprezentant al răzeşimii, ai cărei urmaşi au avansat clasă muncitoare cu ziua şi cu toată viaţă pe la Timişoara, de unde-şi ridică ajutorul de şomaj (ca un simbol al eternităţii mutate nu numai de la sat la oraş dar şi de la est la vest, conform tuturor tendinţelor indo-europene).

  DULCEAŢĂ DE ZMEURĂ

  Doamna Catrina Agafiţei din Târgu Neamţ îmi trimite, an de an, câte cinci borcane de dulceaţă de zmeură de pădure, cinci de fragi şi cinci de căpşuni, contra a toată bucuria şi recunoştinţa mea.

  * 1 kg zmeură curată şi sănătoasă (sau fragi sau căpşuni)

  • l kg zahăr

  * Se pune zahărul la topit până se încinge bine, apoi se adaugă fructele * Se fierb împreună, amestecând mereu, într-o tingire cu fundul gros, până se leagă şi îşi schimbă culoarea

  • Se toarnă în borcane bine încălzite mai înainte

  Taină: Ca să scăpaţi de sâmburi, faceţi:

  Şerbet:

  300 ml suc zmeură * 1 kg zahăr pudră • zeama de la 1 lămâie

  După ce se dizolvă zahărul pe marginea plitei, în suc de fructe, se dă la foc iute, să se lege

  Se pune zeama de alămâie şi, când dă fiertura semn de întărire, se ia la mestecat până îşi schimbă culoarea şi se răceşte

  Peltea:

  600 ml suc * 1 kg zahăr pudră

  Se dizolvă zahărul în suc, pe foc mic

  Când s-a dizolvat, se pune la foc iute până începe să se lege

  Se toarnă în chisele încălzite, să nu crape

  Sirop:

  * 1 litru suc zmeură • 500 g zahăr pudră • 1 jumătate lămâie

  • Se dizolvă zahărul în suc, la foc plăpând, apoi se lasa să fiarbă până se încheagă un pic

  * Când s-a strâns, cât de cât, se stoarce zeama de lămâie şi se lasă să se răcească * La fel se fac cofeturâle din căpşuni, mure, fragi, afine

  În ziua de Sf. Gheorghe mulţi români îndatinează a mânca cdpsune, latineşte Fragaria colina, precum şi alte pârgi sau noiţe de fructe, ce au crescut şi s-au copt până la această zi, apoi pui şi de pasere (auis) pentru sănătate,

  (S. FI. Marian – „Sărbătorile la români"}

  OCHIURI CU SMÂNTÂNĂ

  Bucată târgoveaţă de pe la Neamţ ori Bacău, bună de tot.

  Ochiuri:

  * 0,5 litru apă * 1 lingură oţet * 1 linguriţă sare

  Smântână;

  400 ml smântână * 50 g unt • 1 lingură făină * 1 linguriţă hrean ras * piper, sare

  Se pune apa la clocotit cu oţet şi sare

  Se freacă smântână cu făină, pe foc, până se-ngroaşă * Se împarte smântână fierbinte în patru castronaşe

  * Se sparg pe rând ouăle într-o cană şi se toarnă, unul câte unul, de aproape, în apa clocotită; se scoate câte un ou cu o lingură găurită şi se pune, bine scurs, peste smântână

  * Se adaugă câte o bucăţică de unt, se sărează, piperează uşor, se presară puţin hrean

  Păstorel primeşte cadou de la celălalt Teodoreanu, şi mai celebru, (când pleda Ionel venea tot tribunalul să-l asculte) nişte bani, aşa, mai multişori. După două zile, Păstorel bate din nou la uşa – deşi ar fi mai