Alţi tocmăgei:

  * 250 g făină • 600 ml lapte • 8-10 ouă * sare, câtă credeţi * 100 mg unt

  * Făina se amestecă cu lapte

  * Apoi se adaugă ouăle şi sarea

  * Se topeşte untul într-o tigaie şi se încinge

  * Se toarnă aluatul să se prăjească, acoperit, pe foc mic

  * Când s-a-ntărit şi rumenit un pic, se scoate aluatul şi se taie tăieţei

  * Dânşii se pot pune la un borş şi la o musaca, dar şi la alte mâncări moldoveneşti de paste

  Taină: dacă se taie tocmagii mai gros, de un deget, şi se ung cu albuş, se mai şi tăvălesc în ceva zahăr cu mirodenii şi, după aceea, se prăjesc în unt, sunt numai buni de presărat cu zahăr din belşug!

  TOCĂNIŢĂ DE CIUPERCI

  De la Piatra Neamţ până la Suceava, tocăniţa de hribi e ca santinela de la drapel şi ca piatra kilometrică; fie iarnă fie vară, ea e acolo, la post, lângă mămăliga care nici ea nu se opreşte din aburit,

  * 150 g unt • 1 lingură făină l ceaşcă smântână * 3 cepe (sau 3 legături ceapă verde) l kg ciuperci de pădure (proaspete sau uscate) verdeaţă: mărar, pătrunjel (dacă nu-s verzi, uscate)

  * Ciupercile se grijesc şi se toacă

  * Ceapa se toacă şi ea

  * Se pun împreună la călit în unt

  Se toacă şi verdeaţa

  Când ciupercile şi-au lăsat apa, se adaugă verdeaţa, se picură-n cratiţă şi 1 pahar cu apă, sare câtă credeţi şi se lasă să scadă cât se poate

  Făina se desface în smântână şi se pune peste tocăniţă la sfârşit, să dea în clocot de câteva ori

  Ce aţi zice de nişte vin de Răcăciuni (e undeva pe lângă Bacău)?

  De o cană de Plăvaie neastâmpărată, proaspătă şi veselă ca mâţii galbeni-verzui de salcie? Dar de un pahar uns cu tării delicate de Fetească Albă, vin elegant şi sec ce desface limbile (Păsărească) şi dezmiardă nările? Şi, ca încheiere, o poală-n brâu cu miere şi un pocal de Busuioacă?

  Âiasta-i Moldova!

  COARDĂ DE STRUGURI

  *1,2 litri must proaspăt de struguri • 1,2 kg zahăr tos

  * 1 albuş de ou * 2 linguri zeamă de lămâie

  * 3 g vanilie

  • 900 ml apă (nici mai mult, nici mai puţin)

  * Mustul se strecoară întâi prin tifon, apoi prin hârtie sugativă

  * Se amestecă zahărul cu apă şi must, se pune pe foc mic şi, când a dat abur, se pune un albuş de ou şi 1 lingură zeamă de lămâie, să se limpezească * Dacă albuşul a coagulat, se strecoară zeama, se adaugă vanilie şi se pune iar la fiert, să se lege

  • Când aproape s-a legat, se pune încă 1 lingură zeamă de lămâie, mai clocoteşte un pic şi gata, se poate turna în borcanele calde, aşezate pe lame de cuţit

  Poame coapte, strânse coardă, aşa cum făcea Chârâţa la moşie şi Cătălina Murgea la Bacău, deci tot în Moldova. Ce minune!

  TOCI MOLDOVENESC

  * 1 kg cartofi * 4 ouă

  * untură pentru prăjit * sare, piper, cât credeţi

  Cartofii se curăţă de coajă şi se rad

  Pasta obţinută se sărează puţin şi se pune pe un fund înclinat, să se scurgă

  * Se stoarce cât de bine se poate şi se amestecă cu ouă, sare şi piper

  Se încinge untura

  Se iau cu lingura găluşte şi se pun la prăjit, pe ambele părţi

  Taină: Se oferă cu smântână şi brânză rasă.

  O Plăvaie sau o Galbenă de Vrancea, să mustească sprinten în ulcele, şi masa poate începe!

  BORŞ DE CHITICI

  În Moldova, pe Şiret şi pe Prut, ţăranii fac acest borş vesel cu o mână de plevuşcă ca pretext.

  * 1 ceapă • 1 pătrunjel * 1 păstârnac l morcov * 1 ţelină • 1 l borş l ardei gras * 2 roşii * 1 legătură leuştean

  2 cartofi * sare, piper l kg pescuţi de un deget; porcuşori, obleţi, clenişori, cărăşei etc.

  Zarzavatul şi legumele se grijesc, se taie bucăţi mari şi se pun la fiert în apa cu sare

  Se curăţă peştişorii de maţe, solzi n-au

  * Când vegetalele au fiert se pun şi pescuţii să undească, 10 minute maximum, că-s fragezi

  • Se toacă leuştean, se presară peste fiertură (diferenţa dintre borş şi ciorbă pare să fie nesemnificativă: când zeama e acrită cu mult borş – cam 1 litru – moldovenii îi spun desigur, borş; când e mai puţin borş, 1 pahar sau 1 ceaşcă, oltenii îi spun ciorbă)

  Umplutul borşului (de fapt „primenirea" „pritocirea" borşului) are loc în Bucovina şi Moldova în joia din Săptămâna Patimilor, Cu huştele (taratele înlocuite) borşului sunt hrăniţi, pentru sănătate, bobocii de raţe şi gâşte,

  (după Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an)

  PUI CU SMÂNTÂNĂ

  * 1 pui * 100 g unt * 200 ml smântână

  * 1 legătură de mărar • sare, câta credeţi

  Puiul se taie bucăţi şi se pune la făcut în unt

  Când s-a rumenit puţin, se stinge cu apă, se acoperă şi se lasă să năduşească pe foc mic

  * Se toaca mărarul

  Se desface smântână în puţină apă

  Când puiul s-a frăgezit pe jumătate, se sărează, se toarnă smântână şi se dă cratiţa la cuptor, tot acoperită, să se desăvârşească, vreo jumătate de oră

  Se scoate mâncarea, se presară mărar, se amestecă uşor, mai bună nu poate fi

  În cea mai nordică vie importantă din Moldova – Hlipiceni-Botoşani – se face, în anumiţi ani, o Fetească Albă deosebit de generoasă. Vinul se oferă exploziv, fără nici o reţinere: mireasmă florală, gust fructuos şi bogat, lumini gălbui cu irizări solare, căldură