de | Nu glumesc. Domnul Dr. Wataya m-a cules de pe drumurţf tanc. Am văzut multe lucruri îngrozitoare cu ochii ăştia ai i Toată lumea se frige la un moment dat, fie că-s amatori,! Că-s profesionişti, fie că le merge bine, fie că nu. De acee fac o mică asigurare. Şi eu am una, chiar în poziţia asta JC în care mă aflu. Numai aşa poţi supravieţui dacă te arzi. ~ lucrezi de unul singur şi nu ţii de vreun grup, te scufunzi şi s-a zis cu tine.

  Probabil n-ar trebui să vă spun, domnule Okada, dar dumneavoastră sunteţi pe punctul de a vă prăbuşi. Vă asigur. Aşa scrie în cartea mea, cu litere mari şi negre, două-trei pagini mai încolo: Toru Okada este pe punctul de a se prăbuşi. Este adevărat, nu încerc doar să vă sperii. Sunt mult mai scrupulos cu asemenea lucruri decât cei care prezintă buletinul meteo la televizor. De aceea vreau să vă atrag atenţia că există momente în viaţă când trebuie să ştii să te retragi.

  Ushikawa strânse din buze şi mă privi câteva clipe.

  — Hai să spunem lucrurilor pe nume, domnule Okada, şi să trecem la chestiuni mai concrete… Introducerea a fost cam lungă. Am să vă fac oferta pentru care am venit aici.

  Ushikawa şi-a pus ambele mâini pe masă şi şi-a trecut limba peste buze.

  — Să zicem că tocmai v-am atras atenţia că ar trebui să vă debarasaţi de proprietatea aia şi să ieşiţi complet din afacere. S-ar putea să nu puteţi ieşi, chiar dacă vreţi, poate sunteţi blocat până vă plătiţi împrumutul făcut. Ushikawa se opri brusc şi mă privi scrutător. Dacă banii sunt problema, vi-i putem da noi. Dacă aveţi nevoie de optzeci de milioane de yeni, vi-i pot aduce în bancnote nou-nouţe. Opt mii de bancnote de zece mii. Vă puteţi plăti datoriile şi restul îl băgaţi în buzunar. Vă eliberaţi astfel de toate obligaţiile. Ce ziceţi?

  — După care terenul şi casa vor fi ale lui Noboru Wataya? Asta e ideea?

  — Presupun că da, după cum se prezintă lucrurile. Bănuiesc că vor apărea foarte multe detalii neplăcute de pus la punct…

  Am căzut puţin pe gânduri.

  — Domnule Ushikawa, chiar nu înţeleg. Nu văd de ce Noboru Wataya este atât de dornic să mă îndepărteze de proprietatea aceea. Ce planuri are cu ea după ce va intra în posesia ei?

  Ushikawa îşi frecă, precaut, un obraz cu palma.

  — Regret nespus, domnule Okada, dar nu cunosc asemenea aniănunte. V-am mai spus că nu sunt decât un biet porumbel mesager. Stăpânul îmi spune ce să fac şi eu fac. Majoritatea Cerurilor pe care mi le dă de făcut sunt neplăcute. Când eram c°Pil ani citit Aladin şi lampa fermecată. Ştiu că-l simpatizam Pentru câte-l puneau să facă şi cum se descurca, dar să fiu CUlstit, nu mi-am dorit niciodată să ajung ca el. E o poveste

  Haruki Mur

  * cum vă comportaţi, ca să nu mai spun cu câtă măiestrie aţi reuşit să-l puneţi pe profesorul Noboru Wataya într-o situaţie jenantă. De aceea a ales el un porumbel mesager. Un mesag^ obişnuit nu s-ar putea descurca.; ţ îmi place de dumneavoastră şi nu vă mint. Oi fi eu doar <j> lepădătură, dar nu spun minciuni când este vorba de asemenea^ lucruri şi nu-mi sunteţi deloc indiferent. Dacă dumneavoastră nu vă remarcaţi cu nimic în societate, atunci eu sunt undeva jos de tot. Sunt un tâmpit, fără educaţie aleasă şi provin dintr-o familie de proastă condiţie. Tata făcea rogojini în Funabashi, era alcoolic şi se comporta îngrozitor. Ştiu că-i doream moartea! Numai ca să scap o dată de el şi chiar a murit de tânăr. Eu anal fost un copil mizerabil şi am dus-o foarte greu. Nu am nici o-amintire plăcută din copilărie şi nici nu-mi amintesc de vreo' vorbă bună din partea părinţilor. De-aia am ajuns aşa cum am ajuns! Am reuşit să mă strecor cumva prin liceu. Am început apoi şcoala vieţii. Nu mi-a fost uşor, dar am încercat să mă descurc cum am putut. De aceea nu-mi plac tipii oficiali din guvern şi cei din înalta societate, îi urăsc de-a dreptul pe cei care ajung direct acolo sus, pe uşa din faţă, îşi iau soţii frumoase-şi sunt plini de ei. Mie îmi plac indivizii ca dumneavoastră, domnule Okada. Îmi plac cei care se descurcă singuri.

  Ushikawa şi-a aprins ţigara cu un chibrit. %

  — Totuşi, aşa nu o să rezistaţi. Mai devreme sau mai târziu! Tot o să vă ardeţi. Nu e om care să nu se ardă. Dacă ne gândirii la modul în care a evoluat istoria, parcă ieri a învăţat omul şase ridice în două picioare şi să se gândească la lucruri puţin mai complicate. N-aveţi grijă, vă ardeţi şi dumneavoastră, mai aleS în lumea în care vă învârtiţi. Se fac mult prea multe şmecherii în mediul ăsta, sunt prea multe capcane. Este o lume făcut|j| numai din înşelătorii. Lucrez în lumea asta de pe vrei unchiului domnului Dr. Wataya şi dumnealui o moşteneşte i cum a fost, cu circumscripţia electorală şi cu casă cu tot.

  — Am făcut o grămadă de lucruri riscante la viaţa mea şi da aş fi continuat, aş fi în puşcărie acum sau cu ştreangul de g-Nu glumesc. Domnul Dr. Wataya m-a cules de pe drumuri! Tanc. Am văzut multe lucruri îngrozitoare cu ochii ăştia ai rt Toată lumea se frige la un moment dat, fie că-s amatori, l că-s profesionişti, fie că le merge bine, fie că nu. De acees| fac o mică asigurare. Şi eu am una, chiar în poziţia asta jc în care mă aflu. Numai aşa poţi supravieţui dacă te arzi.

  Qronica păsării-arc lucrezi de unul singur şi nu ţii de vreun grup, te scufunzi şi s-a zis cu tine.

  Probabil n-ar trebui să vă spun, domnule Okada, dar dumneavoastră sunteţi pe punctul de a vă prăbuşi. Vă asigur. Aşa scrie în cartea mea,