18. Suvorov, Alexandr Vasilievici (1729-1800), mare comandant de oşti. Generalisim. S-a distins în vremea războaielor ruso-turce (1768-1774, 1787-1791). Comandant suprem al armatelor aliate împotriva Franţei, remarcându-se în campaniile din Italia şi Elveţia. Este vestit şi ca unul care n-a cunoscut nici o t, a înfrângere.

  19. Riumin, Mihail Dmitrievici (7-1953), om politic. La început a lucrat în serviciile speciale ale marinei, fiind ulterior chemat de Abakumov în centrala ’ SMERŞ. Ministru adjunct al Securităţii Statului (1946-1953). După moartea lui Stalin, a fost condamnat şi executat

  20. Kamenev (Rosenfeld), Lev Borisovici (1883-1936), om politic, unul dintre liderii importanţi ai partidului după revoluţia din octombrie. Membru al Comitetului Central (din 1917) şi al Biroului Politic (din 1919). După moartea lui Lenin s-a aflat la cârma partidului împreună cu Stalin şi Zinoviev. Ulterior

  : fe apropiindu-se de Troţki. Exclus din partid (1927), arestat (1934), condamnat fii la moarte şi executat (1936).

  21. Şeşkovski, Stepan Ivanovici (1727-1793), demnitar însărcinat în vremea Ecaterinei II cu anchetarea cazurilor de importanţă extremă. Vestit pentru duritatea metodelor folosite la interogatoriu.

  22. Radişcev, Alexandr Nikolaevici (1749-1802), scriitor şi gânditor revoluţionar. Autor al cărţii Călătorie de la Petersburg la Moscova (1790), în care supune unei critici necruţătoare iobăgia şi autocraţia ţaristă. Condamnat la moarte, a fost graţiat şi deportat în Siberia

  23. Revoluţionari de obârşie nobilă, în special ofiţeri participanţi la războiul din 1812, care au declanşat, la 14 decembrie 1825, răscoala împotriva autocraţiei ţariste şi iobăgismului. A fost înăbuşită de împăratul Nicolae I. Cinci dintre, jî! V conducătorii mişcării decembriste (P. I. Pestei, S. I. Muraviov-Apostol, K. F. Râleev, M. P. Bestujev-Riumin, P. O. Kahovski) au fost spânzuraţi, 121 trimişi la ocnă şi surghiun în Siberia.

  24. Râleev. Kondrati Fiodorovici (1795-1825), poet romantic, unul dintre conducătorii mişcării decembriste. Condamnat la moarte şi spânzurat.

  25. Pestel, Pavel Ivanovici (1793-1826), ofiţer (colonel), unul dintre conducătorii decembriştilor. Autor al proiectului de constituţie Russkaia pravda (Adevărul rus). Denunţat, a fost arestat la 13 decembrie 1825. SpânzuraL

  26. Russkaia pravda, proiect de constituţie şi program al mişcării decembriste elaborat de P.l. Pestei (1821-1823). Prevedea: desfiinţarea iobăgiei, republică unitară, egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legii, libertăţi cetăţeneşti, confiscarea marilor latifundii şi împroprietărirea ţăranilor etc.

  27. Lunin, Mihail Sergheevici (1787-1845), ofiţer, participant la răscoala decembriştilor. A fost condamnat la ocnă şi surghiun în Siberia

  28. Zavalişin, Dmitri Irinarhovici (1804-1892), ofiţer, decembrist. A fost condamnat la ocnă pe viaţă. Autorul însemnărilor unui decembrist.

  29. Obolenski, Evgheni Petro viei (1796-1865), prinţ, ofiţer, participant la mişcarea decembristă. Şeful statului major al răscoalei de la 14 decembrie 1825. A fost condamnat la ocnă pe viaţă. Autorul unui volum de amintiri.

  30. Trubeţkoi, Serghei Petrovici (1790-1860), prinţ, ofiţer, decembrist. A fost condamnat la ocnă pe viaţă. Autorul unui volum de însemnări.

  31. Griboedov, Alexandr Sergheevici (1795-1829), dramaturg şi diplomat. Este cunoscut mai ales prin comedia satirică Prea multă, minte strică.

  32. Bakunin, Mihail Alexandrovici (1814-1976), revoluţionar, teoretician al anarhismului, unul dintre ideologii norodnicismului. Aflat în străinătate (din 1840), a participat la revoluţia din 1848-1849 (Paris, Dresda, Praga). În 1851 este extrădat de autorităţile austriece şi întemniţat în fortăreaţa Petropavlov-skaia, apoi exilat în Siberia, în 1861 a evadat şi s-a refugiat în Anglia

  33. Grineviţki, Ignati loahimovici (1856-1881), revoluţionar, membru al organizaţiei Narodnaia volia (Voinţa poporului). La l martie 1881 l-a ucis cu o bombă pe împăratul Alexandru II, căzând el însuşi victimă a propriului atentat.

  34. Râsakov, Nikolai Ivanovici (1861-T881), revoluţionar, membru al organizaţiei Narodnaia volia. La l martie 1881 a aruncat prima bombă asupra hu Alexandru II, dar care nu şi-a atins ţinta. A fost spânzurat

  35. Melgunov, Serghei Petrovici (1880-1956). Istoric şi publicist A fost expulzat din ţară în 1923.

  36. Cărăuşi ucrainieni (sec. XVI-XIX). Care transportau (în special din Crimeea în Ucraina) sare, peşte şi felurite alte mărfuri.

  37. Ehrenburg, Ilia Grigorievici (1891-1967), prozator şi publicist Autor, printre altele, al volumelor de memorii Oameni, ani, viaţă (voi. L-6, 1961-1965), în care este evocată perioada stalinistă.

  38. Vranghel, Piotr Nikolaevici, baron (1878-1928), general. A condus armatele albgardiste din Ucraina de Sud şi din Crimeea, înlocuindu -l pe Denikin (1920). Înfrânt de către Armata Roşie, se refugiază peste hotare.

  39. Mişcare de masă a inovatorilor şi fruntaşilor în producţie din URSS pentru mărirea productivităţii muncii şi o mai bună utilizare a tehnicii. A fost iniţiată în 1935, de către Alexei Grigorievici Stahanov, miner din bazinul Donbassului.

  40. (De la germ. Polizei.) Membri ai detaşamentelor poliţiei auxiliare pe care trupele germane de ocupaţie îi recrutau dintre localnici.

  Capitolul 4 – GĂITANELE ALBASTRE

  1. Personajul central din nuvela Moartea lui Ivan IIici (1886).

  2. Serov, Ivan Alexandrovici (n. 1905), general, începând din anul 1939, a ocupat posturi de maximă importanţă în cadrul Securităţii Statului. A fost numit şeful KGB-ului încă de la înfiinţare (1954) şi a deţinut acest post până în anul 1958.

  3. Timofeev-Ressovski, Nikolai Vladimirovici (1900-1981), genetician, unul i, dintre creatorii geneticii radiative, biocenologiei şi biologiei moleculare, între

  1925 şi 1945 a lucrat în Germania în 1945 a fost arestat, condamnat şi trimis în lagăr. Reabilitat în perioada lui Hruşciov.

  4. Organizaţie a tineretului revoluţionar german, creată în 1924, având ca obiectiv lupta antifascistă. Jungsturmovka era uniforma membrilor acestei organizaţii, purtată, de asemenea, şi de tineretul sovietic în anii ’20-’30.

  5. Într-o notă de la sfârşitul volumului al treilea, autorul ne previne că atunci când este vorba de metaforica ţară a lagărelor, de Arhipelag, se scrie GULAG, iar când se fac referiri la Administraţia Generală a Lagărelor şi aparatul ei -

  ;! /GULag.

  6. Jdanov, Andrei Alexandrovici (1896-1948), om politic. Participant la revoluţia din octombrie şi războiul civil. După moartea lui Kirov (1934) este secretar al j comitetului regional de partid din Leningrad; secretar al Comitetului Central. Membru al Biroului Politic (1939). În anii postbelici, răspunzând de politica în ’: /: domeniul culturii, este inspiratorul celebrei horărâri