Cărți «Arhipelagul Gulag V1 citește top cărți gratis .PDF 📖». Rezumatul cărții:
— ’-’ începutul unei campanii violente împotriva intelectualităţii.
7. Şcerbakov, Alexandr Sergheevici (1901-1945), om politic, înalt activist de partid; membru al Comitetului Central din 1939. În timpul războiului este şeful direcţiei politice a Armatei Roşii şi al Biroului de Informaţii (Informbiuro).
8. Pe, drumul Vladimirului”, în secolul al XlX-lea, surghiuniţii porneau din Moscova spre Siberia.
9. Maliuta Skuratov, porecla lui Grigori Lukianovici Skuratov-Belski (7-1573), nobil, apropiat al lui Ivan cel Groaznic, şeful teroarei opricininei (forţele militare şi poliţieneşti ale regimului politic al ţarului).
Capitolul 5 – PRIMA CELULĂ – PRIMA IUBIRE
1. Localitate din regiunea Moscova, unde a locuit Lenin în ultimii ani ai vieţii şi a murit la 21 ianuarie 1924.
2. Volkonskaia, Zinaida Alexandrovna (1792-1862), prinţesă, scriitoare. Salonul ei literar din Moscova a fost vizitat printre alţii şi de A. S. Puşkin.
3. (în argoul deţinuţilor.) Denunţător, introdus într-o celulă pentru a culege informaţii.
4. „Omul de prisos”, tip în literatura rusă din anii ’20-’50 ai secolului al XlX-lea. Tânăr nobil, inteligent, de cultură europeană, înstrăinat atât de Rusia oficială, cât şi de popor, dezamăgit, inactiv (Oneghin la A. S. Puşkin, Rudin la I. S. Turgheniev ş.a.).
5. Instituţie legislativă, consultativă sau administrativă, reprezentativă şi electivă din Rusia ţaristă (Dumă Orăşenească, Dumă de Stat).
6. Lunacearski, Anatoli Vasilievici (1875-1933), om politic, scriitor şi critic literar, teoretician marxist al culturii. A participat la revoluţia din octombrie. Din 1917 este comisar al poporului pentru învăţământ (până în 1929). Reprezentant plenipotenţiar în Spania.
7. Prima – cea din februarie 1917, a doua – cea din octombrie.
8. („Prinţul Potiomkin Tavriceski”.) Crucişător din liota Mării Negre pe care a * avut loc cea dintâi acţiune revoluţionară de masă din cadrul forţelor armate ale Rusiei în timpul revoluţiei din 1905 (14-25 iunie). Nefiind susţinut de alte nave. Echipajul crucişătorului s-a predat autorităţilor româneşti din Constanţa.
9. Serviciu al municipalităţii din Moscova care se ocupa cu pavoazarea oraşului şi instalarea panourilor publicitare.
10. Belinski, Vissarion Grigorievici (1811-1848), critic literar şi gânditor democrat-revoluţionar. Teoretician al esteticii realismului, comentator al fenomenului Literar contemporan (Puşkin. Gogol, Lermontov ş. A). A exercitat o influenţă considerabilă asupra intelectualităţii ruse din secolul al XlX-lea.
11. Lomonosov, Mihail Vasilievici (1711-1765), savant enciclopedic şi scriitor. Primul academician al Academiei de Ştiinţe din Petersburg. Reprezentant al clasicismului rus. La iniţiativa lui, în 1755, a fost fundată Universitatea din Moscova, care astăzi îi poartă numele.
12. Rasputin (Novâh), Grigori Efimovici (1872-1916), aventurier, mistic, favorit al familiei ţarului Nicolae II. În calitate de „profet” şi tămăduitor, a exercitat o influenţă nelimitată asupra ţarului, ţarinei şi anturajului lor. S-a implicat în
— Treburile statului. A fost ucis de prinţul lusupov.
13. L. N. Tolstoi este confundat de către tovarăşul de celulă al lui Soljeniţân cu Alexei Nikolaevici Tolstoi (1883-1945), scriitor, activist pe tărâm obştesc.
„ Autor, printre altele, al trilogiei Calvarul, inspirată din evenimentele războiului * civil, al romanului istoric Petru I; proză ştiinţifico-fantastică (Aelita, Hiperboloidul inginerului Garin) etc. A fost deputat în Sovietul Suprem * (1937-1945).
14. Dicţionarul Enciclopedic Granat, cunoscută enciclopedie, editată la Moscova Primele 6 ediţii în 8-9 volume (1889-1903); ediţia a 7-a în 58 (1910-1948; voi. 56 n-a apărut). Până la revoluţia din 1917 a apărut în Editura fraţilor A. Şi J. Granat et comp.
15. Este vorba de clasicii marxism-leninismului.
16. În argoul puşcăriaşilor – raţia (minimă) zilnică de pâine.
17. Haas, Fiodor Petrovici (1880-1853), medic şi filantrop. Ca medic şef al închisorilor din Moscova (din 1828) a obţinut îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale puşcăriaşilor, organizarea spitalului de închisoare (1832) şi a şcolilor pentru copiii deţinuţilor.
18. Rostopcin, Fiodor Vasilievici (1763-1826), conte, om de stat. În timpul războiului din 1812 a fost guvernator general al Moscovei.
19. Saltâciha (Saltâkova, Daria Nikolaevna) (1730-1801), boieroaică, vestită pentru cruzimea manifestată faţă de iobagii proprii.
20. Pilniak (Vogan) Boris Andreevici (1894-1941). Scriitor. Arestat în 1937, a fost împuşcat sau a murit în lagăr.
21. Romanov, Panteleimon Sergheevici (1884-1938), scriitor. Proză scurtă lirico-psi-hologică şi satirică inspirată din viaţa societăţii sovietice din deceniul al treilea Romanul Rusia (1922-1936) evocă perioada primului război mondial şi a revoluţiei din februarie 1917.
22. Merejkovski, Dmitri Sergheevici (1866-1941), scriitor şi filosof, soţul Zinaidei Hippius. După revoluţie a emigrat în Franţa (1920). Teoretician al neocreştinis-mului. Romane de evocare istorică (Leonardo da Vinci), de inspiraţie misti-co-religioasă (trilogia Hristos şi Antihrist). Versuri, eseuri critice, scrieri istorico-filosofice.
23. Bunin, Ivan Alexeevici (1870-1953), scriitor. Povestiri şi romane de investigaţie psihologică, realizate într-o tonalitate lirică (Satul, Domnul din Sân Francisco etc.); versuri. A trăit în emigraţie, în Franţa. Laureat al premiului Nobel (1933).
24. Nabokov, Vladimir Vladimirovici (1899-1977), scriitor rus şi american; fiul lui Vladimir Dmitrievici Nabokov, unul dintre liderii cadeţilor. A emigrat din Rusia în 1919; în 1940 s-a stabilit în SUA Romane, nuvele, memorii, traduceri.
25. Aldanov (Landau), Mark Alexandrovici (1889-1957), scriitor, de profesie inginer chimist, în 1919 a emigrat în Franţa. Romane inspirate din istoria Rusiei şi a Europei occidentale.
26. Bliicher, Vasili Konstantinovici (1890-1938), om politic, mareşal. Comandant de trupe în timpul războiului civil. Ministru de război (1921-1922). Comandant al Armatei Speciale din Extremul Orientul îndepărtat (1929-1938). În vara lui 1938, i-a înfrânt pe japonezi lângă lacul Hasan. În august 1938 este chemat la Moscova, după care este executat
27. Mihailov, Nikolai Alexandrovici (n. 1906), om politic, care a deţinut înalte funcţii de partid şi de stat. Ambasador în Polonia (1954-1955) şi Indonezia (1960-1965). Ministru al culturii (1955-1966), preşedinte al Comitetului pentru presă (l965-1970).
28. Lozovski, A. (Dridzo, Solomon Abramovici) (1878-1952), om politic, istoric. Secretar general al Internaţionalei sindicale (din 1921). Adjunct al ministrului afacerilor externe (1939-1946).
29. Hruşciov, Nikita Sergheevici (1894-1971), om politic. Prim-secretar al Comitetului Central al PEUS (1953-1964), preşedinte al Consiliului de Miniştri al URSS (1958-1964). A demascat cultul
