L/s „

  3. Karakozov, Dmitri Vladimirovici (1840-1866), revoluţionar. La 4 aprilie 1866 a săvârşit un atentat nereuşit la viaţa împărtului Alexandru II. A fost spânzurat

  4. Jeliabov, Andrei Ivanovici (1851-1881), revoluţionar narodnic. Unul dintre creatorii şi conducătorii organizaţiei Narodnaia volia. Organizator al atentatelor împotriva lui Alexandru II. A fost spânzurat la Petersburg.

  5. Narodnaia volia (Voinţa poporului), cea mai importantă organizaţie revoluţionară narodnică, apărută la Petersburg în august 1879. Program: nimicirea autocraţiei, convocarea Adunării Constituante, libertăţi democratice, împroprietărirea ţăranilor. A organizat opt atentate împotriva lui Alexandru II. După moartea lui au urmat arestări masive şi organizaţia nu a mai putut fi refăcută.

  6. Zasulici, Vera Ivanovna (1849-1919). Revoluţionară narodnică, în 1878 a tras în guvernatorul Petersburgului, fiind apoi achitată de curtea juraţilor. Din 1903 activează în partidul menşevicilor. „

  7. Ulrich, V. V., cekist, apoi jurist în deceniile al treilea şi al patrulea a prezidat multe procese politice, în special cele de la Moscova.

  8. Derjavin, Gavrilă Romanovici (1743-1816), poet, reprezentant al clasicismului rus. Ode, satire, meditaţii filosofice.

  9. „Novâi Mir” (Lumea nouă), revistă literar-artistică şi social-politică lunară, în care (nr. 11 din 1962, redactor şef – poetul Alexandru Tvardovski) a fost publicat romanul lui Soljeniţân O zi din viaţa lui J van Denisovici.

  Capitolul 8 – LEGEA-COHL -?”

  1. Zinoviev (Apfelbaum), Grigori Evseevici (1883-1936), om politic, unul dintre conducătorii de frunte ai partidului comunist Membru al Comitetului Central (din 1907) şi al Biroului Politic (din 1921). Secretar general al Kominternului (din 1919). După moartea lui Lenin s-a aflat la conducerea partidului alături de Stalin şi Kamenev. Ulterior s-a opus lui Stalin, apropiindu-se de Troţki. A fost exclus din partid (1927), ulterior condamnat la moarte şi executat

  2. Ghernet, Mihail Nikolaevici (1874-1953), criminalist, autor al lucrării Istoria închisorii ţariste (voi. L-5, 1951-1956).

  3. Sverdlov, lakov Mihailovici (1885-1919), om politic. Participant activ la pregătirea şi înfăptuirea revoluţiei din octombrie. Preşedintele Comitetului Executiv Central din Rusia (1917-1919).

  4. Savinkov, Boris Viktorovici (1879-1925), unul dintre liderii partidului eserilor. A organizat numeroase acte teroriste, în 1924, încercând să treacă frontiera sovietică, a fost arestat şi condamnat

  5. Uvarov, Serghei Semionovici (1786-1855), conte, om de stat, cunoscut ca reacţionar.

  <x Pobedonosţev, Konstantin Petrovici (1827-1907), om de stat, jurist Procuror şef al Sinodului, a exercitat o influenţă deosebită asupra lui Alexandru IIL Inspiratorul unor acţiuni reacţionare extreme.

  7. Kasso, Lev Aristidovici (1865-1914), ministrul învăţământului (1910-1914). Prigonitor al profesorilor cu vederi revoluţionare.

  8. Denumire dată membrilor unor organizaţii monarhiste extremiste („Alianţa poporului rus”, „Alianţa Arhanghelului Mihail” ş.a.; 1905-1917) şi ai „sutelor negre” – detaşamente înarmate, alcătuite din elemente social-eterogene, pentru a lupta împotriva mişcării revoluţionare.

  9. Hotel din Moscova, sediul VŢIK în acea perioadă. 10. Restaurant faimos în Petrograd.

  11. Uriţki, Moisei Solomonovici (1873-1918). Om politic, jurist. Membru al Comitetului Central (din iulie 1917). Din martie 1918 – preşedinte al CEKA din Petrograd. A fost ucis de un eser.

  12. Peters, Iakov Hristoforovici (1886-1938), om politic de origine letonă. A ocupat funcţii înalte în cadrul VEEKA şi OGPU. A fost împuşcat

  13. Larin, I. (Mihail Zalmanoviciiurie) (1882-1932), economist, menşevic, apoi bolşevic (1917). A ocupat felurite funcţii în organismele economice.

  14. Marşde mare popularitate printre revoluţionari la începutul secolului şi în timpul revoluţiei.

  15. Samizdat: vezi Abrevieri şi sigle.

  16. Bonci-Bruevici, Vladimir Dmitirevici (1873-1955), revoluţionar, om politic, istoric. Participant al celor trei revoluţii. Colaborator şi organizator al unor publicaţii şi edituri bolşevice. Şeful cancelariei Sovnarkomului. Lucrări de istorie, amintiri despre Lenin.

  17. Budionovka – denumirea populară a bonetei purtate de ostaşii Armatei Roşii în perioada 1919-1941.

  18. Lavra Troiţe-Serghieva – mânăstire întemeiată de Serghi Radonejski la mijlocul secolului al XlV-lea, la 70 km spre nord de Moscova.

  19. Serghi Radonejski (13217-1391), întemeietorul şi stareţul mânăstirii Troiţe-Ser-ghieva Sprijinitor activ al politicii de unificare a cneazului Dmitri Donskoi.

  20. Kliucevski, Vasili Osipovici (1841-1911), istoric, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai istoriografiei ruseşti din ultima parte a secolului al XlX-lea.

  21. Kaplan, Fanny (1888-1918), activistă a partidului eserilor. La 30 august 1918 a tras asupra lui V. L Lenin, provocându-i o rană gravă, din care i s-a tras moartea

  22. Miakotin, Venedikt Alexandrovici (1867-1937), istoric. Colaborator al revistei „Russkoe bogatstvo” (Bogăţia rusească). Politică de orientare narodnică. Din 1918 – în emigraţie.

  23. Kolţov, Nikolai Konstantinovici (1872-1940). Biolog, creatorul biologiei experimentale ruse. Al şcolilor de zoologie, citologie şi genetică experimentală Organizator şi director (1917-1939) al Institutului de biologie experimentala Executat.

  Capitolul 9 – LEGEA SE MATURIZEAZĂ -’ ’ -

  1. Aluzie [a titlul unui roman de A. L Herzen (I812-1870X rerohiţionar,. Soateâ, filosof şi publicist.

  2. Râkov, Alexei Ivanovici (1881-1938), unul dintre conducătorii de seamă ai % partidului comunist. După moartea lui Lenin este ales preşedinte al

  ; Sovnarkomului (1924-1929). Membru al Biroului Politic, exclus în 1929 pentru deviaţionism de dreapta, în 1937 este exclus şi din partid, judecat, k condamnat la moarte şi executat.

  3. Referire la piesa Livada cu vişini, actul al doilea.

  4. Perioada de înflorire literară şi artistică din Rusia de la sfârşitul secolului al XlX-lea până la primul război mondial, în comparaţie cu perioada marilor

  * valori din secolul al XlX-lea, numită „veacul de aur”.

  5. Akmeism – curent în poezia rusă din anii 1910 (S. Gorodeţki, M. Kuzmin, N. Gumiliov, Anna Ahmatova, O. Mandelstam). În comparaţie cu poetica simbolistă, proclamă reîntoarcerea la lumea materială, la obiect, la stihia „esenţei”, la sensul exact la cuvântului.

  , ’M.

  6. Kuibâşev, Valerian Vladimirovici (1888-1935), om politic. A ocupat înalte funcţii de partid şi de stat A murit în circumstanţe nelămurite.

  7. Ivan Kalita (Ivan I Danilovici) (7-1340), cneaz al Moscovei (1325), mare. * cneaz al Vladimirului (1328). A pus temelurile măreţiei politice şi economice a fa Rusiei.

  8. Termen (introdus de cronicarii din secolul al XVH-lea) care desemnează evenimentele dezastruoase care au avut loc în