Ural. Comisar al poporului pentru finanţe (din 1918). Din 1921 reprezentant plenipotenţiar în Germania. Din 1930 comisar adjunct pentru afacerile interne, în 1937 este exclus din partid, condamnat la moarte şi executat r

  20. Smirnov, Ivan Nikitici (1880-1936), om politic. Extus din partida! Comunist m

  1927, condamnat la moarte şi împuşcat.

  21. Skrâpnik, Nikolai Alexeevici (1872-1933), om politic. Din 1917 se află în Ucraina. Preşedinte al Sovnarkomului (1918-1919), comisar pentru justiţie, procuror general (din 1922), din 1927 comisar pentru învăţământ. S-a sinucis în 1933.

  22. Tomski, Mihail Pvlovici (1880-1936), om politic, unul dintre conducătorii de partid şi sindicat din deceniul al treilea. Exclus din Biroul Politic în 1929. S-a sinucis.

  23. Gamarnik, Ian Borisovici (1894-1937), om politic şi comandant militar. Şeful direcţiei politice a Armatei Roşii (din 1929) şi comisar adjunct pentru apărare (din 1930). Etichetat… Duşman al poporului’, s-a sinucis.

  —, v. -* ’ – v *J r >/p:: – „i – &”: -; *. D. „.: -

  24. Rudzutak, Ian Ernestovtci (1887-1938), om politic. A ocupat înalte funcţii de partid şi de stat. A fost împuşcat.

  25. Postâşev, Pavel Petrovici (1887-1939). Om politic. Unul din conducătorii luptei pentru instaurarea Puterii Sovietice în Siberia Orientală, înalte funcţii de partid şi de stat. Destituit în 1938. A fost împuşcat.

  26. Enukidze, Avei Safranovici (1877-1937), om politic. Printre altele, a fost secretar al Comitetului executiv central din URSS (1923-1935). În 1935 a fost exclus din partid, împuşcat.

  27. Ciubăr, Vlas lakovlevici (1891-1939). Om politic, înalte funcţii de partid şi de stat în Ucraina şi URSS. În 1939 este arestat şi executat.

  28. Kosior. Stanislav Vikentievici (1889-1939). Om politic, înalte funcţii în conducerea partidului. Prim-secretar al Comitetului Central al partidului Comunist din Ucraina (1938). A fost împuşcat.

  29. Numele conspirativ al lui Stalin din perioada activităţii în ilegalitate.

  30. Capitala R. S. S. Kirkize (Kârgâzstan), astăzi Bişkek (numele dinainte de 1926). Vezi şi nota 12. Capitolul l. Partea a DOUA.

  31. Sokolnikov, Grigori lakovlevici (1888-1941), om politic. Comisar al poporului pentru finanţe (1922-1926), vicepreşedinte al Gosplanului. Exclus din partid în 1936. Condamnat la zece ani de recluziune, ulterior a fost împuşcat.

  32. Institutul Profesoratului Roşu era destinat să asigure pregătirea profesorilor de ştiinţe sociale pentru universităţi şi a cadrelor superioare de partid şi de stat. *

  33. Mikoian, Anastas Ivanovici (1895-1978), om politic. Unul din organizatorii luptei pentru Puterea Sovietică în Azerbaidjan, înalte funcţii de partid şi de stat în perioada 1926-1946 a fost comisar al poporului pentru comerţul exterior şi interior, pentru aprovizionare (1930-1934), industria alimentară (1934-1938). Din 1937, vicepreşedinte al Sovnarkomului URSS. Din 1955, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri etc.

  34. Clădire din Moscova (construită în secolul al XVIII-lea), după revoluţie -sediul central al sindicatelor din URSS. În renumita Sală a coloanelor s-au ţinut felurite congrese sovietice şi internaţionale, adunări importante etc.

  Capitolul 11 – PEDEAPSA CAPITALĂ

  1. Elizaveta Petrovna (1709-1762), împărăteasa Rusiei (din 1741).

  2. Război purtat (1756-1763) între Anglia, Prusia şi Portugalia, pe de o parte, şi Franţa, Austria. Rusia. Suedia, Saxonia şi Spania, pe de altă parte. S-a încheiat prin păcile de la Paris şi Hubertusburg.

  3. Mirovici, Vasili lakovlevici (1740-1764), locotenent din regimentul Smolensk. Care a încercat să -l elibereze din fortăreaţa Schlissclburg pe Ivan VI Antonovici. A fost executat.

  4. Revoltă care a izbucnit în timpul unei epidemii de ciumă. Au fost executaţi patru participanţi.

  5. Pavel I (1754-1801). Împărat al Rusiei (din 1796), fiul lui Petru III şi al Ecaterinei II. Victimă a unei conspiraţii a nobililor.

  6. Vezi nota 23 de la capitolul 3.

  7. Kerenski, Alexandr Fiodorovici (1881-1970), om politic, avocat, membru al partidului eserilor. Prim-ministru al Guvernului provizoriu (iulie-noiembrie 1917). După revoluţia din octombrie a emigrat în Franţa. Iri 1940 s-a stabilit în SUA.

  8. Era de naţionalitate letonă.

  9. Autorul se referă la înaltul Consiliu (textual – Sovietul Suprem) Secret (1726-1730), creat de Ecaterina I. Ca organ consultativ, dar care, efectiv, rezolva problemele de stat cele mai importante, încercând să restrângă puterea autocraţiei, a fost desfiinţat de împărăteasa Anna loanovna (1693-1740).

  10. Membri ai Drujinei populare, organizaţie obştească din URSS, având în grijă păstrarea ordinii publice, lupta cu huliganismul şi alte manifestări antisociale.

  11. Narokov (Marcenko), Nikolai Vladimirovici (1887-1965?), scriitor. Emigrant.

  12. Andreev, Leonid Nikolaevici (1871-1919), scriitor, reprezentant al realismului psihologic şi al simbolismului. Nuvele şi piese de teatru centrate pe o problematică filosofică, socială şi morală, dominate de o atmosferă tragică.

  13. Krîlov, Ivan Andreevici (1769-1844), scriitor. Comedii şi fabule de structură clasică. ^^”,

  14. Referire la nuvela lui Leonid Andreev Povestea celor şapte spânzurafi (1908).

  15. Tezele raportului Sarcinile proletariatului în actuala revoluţie, {inul de Lenin la Petrograd (4 aprilie 1917). Document programatic, reprezentând planul de luptă pentru transformarea revoluţiei burghezo-democratice în revoluţie socialistă.

  16. În povestirea Agrişul şi Carnet de însemnări (l), unde polemizează cu L. N. Tolstoi, care, într-una din schiţele sale moralizatoare (Mult pămâni îi trebuie omului?), afirmă că omul nu are nevoie decât de trei arşini de pământ – pentru mormânt.

  17. Specific al rostirii ruşilor din nordul european al Rusiei, care pronunţă distinct vocala o neaccentuată, în vreme ce în alte zone este pronunţată ca o variantă redusă a lui a. Acest fenomen fonetic se numeşte okanie (opusul lui akanie).

  18. Funcţie (din secolul al XVI-lea) şi grad (din secolul al XVIII) în oştirile căzăceşti. În 1798 a fost echivalat cu gradul de rotmistru în cavalerie.

  Capitolul 12 – TIURZAK

  1. Figner, Vera Nikolaevna (1852-1942), revoluţionară: a făcut parte din conducerea organizaţiei Narodnaiavolia. A luat parte la organizarea atentatelor împotriva lui Alexandru II. În 1884 a fost condamnată la ocnă pe viaţă; douăzeci i-a petrecut în fortăreaţa Schlisselburg. – | 2. Este vorba de lucrarea lui Stalin Cursul scurt de istorie a PEUS (b), care se S studia la cursurile (obligatorii) de învăţământ politic.

  3. Vers dintr-un popular cântec revoluţionar, cunoscut şi sub titlul