{19} Vechii egipteni îi considerau sacri (Apis) numai pe acei boi care prezentau anumite semne: culoarea neagră, o pată triunghiulară pe frunte, iar pe spinare pete ce aduceau cu un cărăbuș în zbor sau cu un șoim cu aripile întinse.

{20} În mitologia Egiptului antic, Ka reprezenta sufletul „nemuritor” al omului, care ar fi continuat să trăiască și după moartea trupului.

{21} Vânt uscat și arzător din Egipt, care bântuie în lunile de primăvară.

{22} Text autentic (n. A.).

{23} Ca și Sidonul, mare port comercial al Feniciei, așezat la marea Mediterană. A atins o mare înflorire în sec. X î.e.n.

{24} Cei ce se îndeletniceau cu prepararea mumiilor, la vechii egipteni.

{25} E vorba de acoperământul pe care-l purtau pe cap monarhii Egiptului antic, precum și statuile zeilor, numit atef. Culoarea albă reprezenta Egiptul de Sus iar cea roșie Egiptul de Jos. Ele aveau semnificația de coroană, simbolizând puterea faraonului asupra ambelor țări.

{26} Ținut tributar Egiptului aflat pe litoralul sudic al Mării Roșii.

{27} În vechiul Egipt, imaginea unei cobre pe coroană și diademă; reprezenta simbolul puterii regale.

{28} Fiu al lui Osiris și al zeiței Isis, Horus era înfățișat, de obicei, în mitologia Egiptului antic, sub chipul unui om cu cap de șoim. Cultul lui Horus avea semnificația cultului faraonului în viață.

{29} Soție a lui Osiris și mamă a lui Horus, Isis era venerată în mitologia Egiptului antic ca zeiță a căsniciei și a maternității. Era de obicei înfățișată sub chipul unei femei ținând un prunc în brațe.

{30} Zei din mitologia feniciană: Baal – divinitate supremă, zeul cerului; Tammuz – zeul vegetației care moare și reînvie; Baalit – zeița supremă, soția lui Baal; Astoret – zeița naturii și a iubirii.

{31} Text autentic (n. A.).

{32} Nilul, zeul Hapi, în mitologia Egiptului antic, era venerat ca aducător al umezelii dătătoare de viață și al recoltei. Statuile îl înfățișau ca pe un bătrân, ținând în mâini un vas din care curgea apă.

{33} Text autentic (n. A.).

{34} Zeu creator în mitologia vechiului Egipt, închipuit ca având trup de om și cap de berbec.

{35} Astoret

{36} Divinitate principală a orașului Memfis, zeul Ptah era considerat, în mitologia vechiului Egipt, ocrotitorul artelor și meșteșugurilor.

{37} A construit, la începutul celui de al treilea mileniu î.e.n., două dintre cele mai vechi piramide ale Egiptului, la Medum (între Memfis și Fayum).

{38} Port în partea de sud a Palestinei.

{39} Capitala unui nom din Egiptul de Jos.

{40} Oraș din Mesopotamia, aflat la încrucișarea unor mari drumuri comerciale.

{41} În mitologia vechiului Egipt, fratele lui Osiris și omorâtorul acestuia, Set, era considerat zeul pustiului, al răului și al morții.

{42} Planeta Jupiter

{43} Planeta Saturn

{44} Formule folosite de magi (n. A.).

{45} Oraș în sudul Feniciei, nu departe de hotarul Iudeii.

{46} Ținut la sudul Mării Moarte, aflat când în stăpânirea Egiptului, când@#

{47} În mitologia Egiptului antic, fiica lui Ra, zeița cerului și a iubirii, înfățișată de obicei sub chipul unei femei cu cap de vacă.

{48} Zeul apei, în mitologia Egiptului antic, înfățișat de obicei sub chipul unui crocodil.

{49} Capitala nomului Ka. Aflată în partea de sud a deltei Nilului.

{50} Text autentic (n. A.).

{51} Text autentic (n. A.).

{52} Text autentic (n. A.).

{53} Text autentic (n. A.).

{54} Planeta Venus (n. A.).

{55} Planeta Mercur (n. A.).

{56} Unitate de măsură de aproximativ 1/2 kg. (n. A.).

{57} Oază în deșertul Libiei.

{58} Construcție uriașă ridicată de Amenhotep al III-lea, în perioada Regatului Mijlociu (sec. XIX î.e.n.), la est de lacul Moeris, având 3000 de încăperi dintre care 1500 subterane și slujind drept morminte faraonilor.

{59} Povestire autentică (n.a.).

{60} Vechea denumire a orașului ce se afla pe locul actualului