Totul s-a petrecut foarte repede. Am fost vărsate într-un soi de cochilie mare şi transparentă, rigidă. Oraşul nostru a fost dat peste cap. Sălile nupţiale au fost răvăşite, iar rezervele de cereale, sparte. Ouăle s-au împrăştiat care încotro. Regina noastră a fost capturată şi rănită. Nu-mi datorez salvarea decât faptului că am reuşit să fac un şir de salturi înverşunate, reuşind să mă arunc astfel la timp peste marginea marii cochilii transparente.

Mirosul Degetelor împuţise totul.

41. EDMONDPOLIS

Laetitia Wells lăsă jos furnicarul pe care tocmai îl dezgropase din pădurea Fontainebleau, aşezându-i într-un acvariu de mari dimensiuni. Apoi îşi lipi faţa de peretele de sticlă călduţă.

Cele pe care le observa nu păreau să o vadă. Acest nou transport de furnici roşcate (Formică rufa) părea deosebit de vioi. În câteva rânduri, Laetitia adusese furnici puţin cam debile: furnici roşii (pheidoles) sau furnici negre (Lazius niger), ce se dovedeau a fi intimidate de orice fleac. Nu se atingeau de nici un aliment necunoscut şi fugeau de îndată ce tânăra femeie întindea mâna, iar apoi, după vreo săptămână, piereau. Nu trebuie să se creadă că toate furnicile sunt inteligente; există un număr de specii ceva mai sărace cu duhul, care la cea mai mică tulburare a rutinei zilnice sunt cuprinse de o disperare prostească!

Furnicile acestea roşcate, în schimb, îi aduceau satisfacţii în toată regula. Erau mereu ocupate cu câte ceva: târau rămurele, îşi fricţionau reciproc antenele sau se încăierau. Erau pline de viaţă, într-o măsură mult mai mare decât toate furnicile pe care le cunoscuse până atunci. De cum le oferea Laetitia un nou fel de mâncare, îl şi gustau. Dacă îşi strecura un deget în acvariu, încercau să-l muşte sau să se caţere pe el.

Laetitia garnisise fundul habitaclului cu ghips pentru a-i păstra umiditatea. Furnicile îşi făcuseră coridoare prin el, în stânga înălţaseră un mic dom din crenguţe, în mijloc aşternuseră o plajă de nisip, iar în dreapta, muşchiul vălurit care servea de grădină. Laetitia pusese în acvariu o sticlă de plastic plină cu apă în care dizolvase zahăr, astupată de un tampon de vată, pentru ca furnicile să se poată adăpă de la cisterna aceasta improvizată. În mijlocul plajei se afla o scrumieră în formă de amfiteatru, plină cu felii de măr tăiate cât se poate de subţire şi cu tarama.

Insectelor acestora părea să le placă la nebunie taramaua...

Spre deosebire de cei care se plâng că locuinţa le este invadată de furnici şi încearcă să le omoare, Laetitia Wells se căznea să le menţină în viaţă la ea acasă. Principala problemă ce se punea în legătură cu furnicarul ei de salon era că pământul putrezea. Astfel încât, la fel cum apa din acvariul peştilor roşii trebuie schimbată cu regularitate, era nevoită la rândul ei să înnoiască pământul furnicilor. Dar dacă pentru a schimba apa peştilor e suficient să mânuieşti minciogul de pescuit, în ce priveşte pământul furnicilor nu era deloc la fel de simplu. Era nevoie de două acvarii: cel cu pământ uscat şi unul nou, cu pământ umed, între care instala un tub, astfel încât furnicile să se poată muta în cel de-al doilea. Migraţia lor putea să dureze şi o zi întreagă.

În câteva rânduri, Laetitia avusese deja parte de emoţii din pricina furnicarelor ei. Astfel, într-o dimineaţă descoperise că toate locatarele acvariului ei ― sau mai degrabă ale terariului -îşi tăiaseră abdomenul şi zăceau îngrămădite îndărătul peretelui de sticlă, formând o ridicătură sinistră, de parcă ar fi vrut să demonstreze că preferă moartea în locul captivităţii.

Alţi locatari de-ai ei încercaseră din răsputeri să evadeze. Nu o dată, tânăra femeie se trezise cu o furnică umblându-i pe faţă, ceea ce însemna că alte vreo sută se plimbau prin apartament. Fusese nevoită de fiecare dată să le vâneze şi să le recupereze cu ajutorul unei linguriţe şi a unei eprubete înainte de-a le pune îndărăt în închisoarea lor de sticlă.

În speranţa de-a le ameliora condiţiile de detenţie şi, prin urmare, moralul, Laetitia instalase în acvariu o grădiniţă de plante bonsai şi de flori. Pentru ca furnicile să se plimbe printr-un peisaj mai variat, le înjghebase un colţ cu pietriş, altul cu aşchii de lemn şi încă unul cu pietre plate, iar pentru ca furnicile să-şi recapete gustul pentru vânătoare, dădea drumul, în interiorul a ceea ce numise "Edmondpolis", unor greieri vii. Furnicile încercau o plăcere nebună hărţuindu-i până la moarte printre bonsai.

Furnicile roşcate i-au oferit totodată cea mai mare surpriză: întâia oară când a ridicat capacul terariului, acestea şi-au îndreptat toate deodată abdomenul înspre ea şi, cu o sincronizare desăvârşită, şi-au lansat jeturile de acid. Laetitia a inhalat, din întâmplare, un val din fumul acela galben. În aceeaşi clipă, vederea i se tulburase şi avusese nişte halucinaţii în culori roşii şi verzi. Ce descoperire! Puteai, aşadar, să te "droghezi" cu vapori din furnicar!

Consemnase fără întârziere fenomenul respectiv în carnetul ei de observaţii. Aflase că exista o boală rară, ale cărei victime erau atrase, ca de un magnet, de către furnicare. Persoanele respective se întindeau pe pământ şi se îndopau cu furnici, pentru a compensa, după cum se credea îndeobşte, o deficienţă de acid formic în sânge. Acum aflase că, în realitate, oamenii aceştia căutau să obţină efectele psihedelice induse de acidul formic.

După ce îşi revenise, aşezase la loc instrumentele necesare întreţinerii furnicarului (pipeta, penseta de epilat, eprubetă şi altele de acelaşi fel) şi îşi lăsase pe moment deoparte hobby-ul pentru a se consacra exclusiv meseriei sale de ziaristă. Ca şi cele de până acum, viitorul ei articol avea să fie consacrat afacerii misterioase a fraţilor Salta, pe care era nerăbdătoare s-o descâlcească.

42. ENCICLOPEDIE

PUTEREA CUVINTELOR: Cuvintele au o putere nemaipomenită!

Eu, cel care vă vorbesc, am murit de multă vreme şi, totuşi, sunt puternic datorită acestui ansamblu de litere care formează o carte. Datorită acestei cărţi, continui să trăiesc. O bântui pe vecie iar ea, în schimb, îşi trage puterea dintr-a mea. Vreţi o dovadă? Ei bine, iată: eu, mortul, eu, cadavrul, eu, scheletul, pot să-ţi dau ordine,