Domnului lisus. Permis numai după Noaptea de înviere şi până la înălţarea la Ceruri, sacrificiul se săvârşeşte solemn de doi creştini ortodocşi după reguli precise: persoana mai în vârstă, de obicei bărbatul, loveşte violent „capul" oului ţinut în mână de partener în timp ce pronunţă formula cunoscută „Hristos a înviat!" la care i se răspunde „Adevărat a înviat!" Oul a cărui coajă a plesnit este primit în dar de cel care l-a spart sau este mâncat sacramental de persoanele care l-au sacrificat.

  Local, în Transilvania, tatăl familiei jertfeşte singur un ou slujit în biserică în noaptea învierii, îl curăţă, îl împarte egal la membrii familiei pentru a fi mâncat sacramental.

  Deşi regulile pot varia de la zonă la zonă, respectarea lor este obligatorie: cine are prima Ipvitură, ce părţi ale ouălor sa fie lovite, ciocnitul să fie „pe luate", „pe schimbate", „pe văzute", „pe nevăzute" etc.

  Cojile ouălor suni aruncate pe Pământ pentru fertilizarea holdelor, uiilor şi livezilor sau în apele curgătoare pentru a da de veste Blajinilor că a sosit Pastele. De asemenea, se pun în hrana animalelor şi păsărilor şi se păstrează pentru vrăji şi descântece.

  (după Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an")

  PASCA

  Pasca e o tartă rituală făcută dintr-un aluat obişnuit de cozonac şi umpluturi dulci diverse, pe bază de lactate.

  Baza:

  * 500 g aluat de cozonac • 50 g unt pentru uns tava

  * Se unge tava rotundă cu unt

  * Se întinde aluatul în foaie de 1 degeţel grosime, se taie cerc un pic rnai mare decât tava • Se potriveşte în tavă

  • Căzăturile de aluat se alungesc şnur şi se lipesc ca un tiv de marginea tăvii şi a foii

  Umplutură

  • 5 gălbenuşuri * 3 albuşuri * 2 prafuri sare * 1 pahar stafide

  I.• 1 borcan de smântână (600 ml) *2 linguri făină

  •

  200 g zahăr

  * mirodenii: scorţişoară, nucşoară

  • miroase bune: zahăr vanilat, coajă de lămâie

  • Se freacă gălbenuşurile cu zahăr şi sare

  Se bat albuşurile spumă

  Se adaugă smântână, făină, zahăr vanilat, coajă rasă de lămâie, mirodenii (l vârf de cuţit) şi albuşurile şi se freacă bine

  * Se toarnă-n tavă, până sub margine, se presară stafide, se dă la cuptor, la foc molcom, până se coace aluatul (circa 1 jumătate de oră)

  II • 500 g brânză de vaci • 3 ouă + 1 ou pentru uns l pahar zahăr • 2 linguri unt

  2 linguri făină • 2 prafuri de sare mirodenii: nucşoară, scorţişoară • 2 linguri stafide miroase bune: zahăr vanilat, coaja de lămâie

  * Brânza, untul şi zahărul se freacă bine şi-mpreună

  • Se adaugă ouăle, pe rând, sarea, apoi făina şi laptele

  • La sfârşit se pun în amestec miroase şi mirodenii

  *Se toarnă în tavă, până la gură, se unge totul cu ou şi se pune la copt

  III. 5 litri lapte (pentru o brânză zburată) * 3 linguri unt

  1 pahar zahăr • 2 linguri făină

  4 albuşuri • 100 g nuci pisate miroase bune •mirodenii 1 praf sare

  • Se face brânza „zburată" (se pune laptele la fiert; când e aproape de clocot se picură oţet până când coagulează; brânza rezultată se pune la scurs cam o oră între două funduri de lemn) se trece printr-o sită

  • Se bat albuşurile spumă

  * Se freacă untul cremă şi se pune peste brânza dulce împreună cu zahărul, miroasele cele bune, făina şi albuşurile

  * Se toarnă umplutura în tavă, se presară cu nuci şi se dă la cuptor

  Cu aceeaşi încărcătură spirituală şi ritualică pe care o au ouăle încondeiate (roşii, vopsite etc,), Pasca e o coptură ce se face şi mănâncă sacramental numai de Paşti, Pastele e un scenariu ritual de înnoire anuală a Lumii deschis de Duminica Floriilor, închis de Duminica Tomii şi intersectat de noaptea învierii Mântuitorului lisus. Se încadrează în modelul preistoric de renaştere simbolică a timpului şi spaţiului prin jertfa divinităţii, substituită de o efigie (statuie, steag, mască, totem), un om (conducător, oştean, fecioară, prizonier), un animal (berbec, iap, miel, cal, taur), pasăre sau ouă de pasăre, arbore, plante alimentare.

  Moartea şi renaşterea, celebrate de precreştini la aceeaşi dată, au fost disociate de creştini care au fixat Naşterea Domnului la solstiţiul de iarnă (Crăciunul), iar moartea la echinQcţiul de primăvară şi în raport cu faza lunară (Pastele), Adepţii noii religii au asimilat moartea, urmată numai la trei zile de învierea lui lisus, cu moartea şi renaşterea zeului detronat (Mithra – Crăciun) motiv pentru care au însofit-o cu un scenariu ritual de înnoire a timpului asemănător, în multe privinţe, cu cel de la solstiţiul de iarnă al Crăciunului, După trei zile de haos şi întuneric în care omenirea a rămas fără protecţie divină, urmează miracolul înviem Domnului din noaptea Pastelul şi actele de purificare din Săptămâna Luminată care readuc echilibrul şi armonia. Asemănător celorlalte scenarii de înnoire sezonieră sau anuală a timpului calendaristic (Anul Nou Civil, Anul Nou Agrar, Anul Nou Pastoral, Anul Nou Dacic şi altele), la Paşti se f ac sacrificii violente (tăiatul mielului şi, în unele zone, a purcelului, spartul ouălor), se prepară alimente rituale (pasca, colaci), se aprinde ritual lumina, se crede că se deschid mormintele şi cerurile, că vorbesc animalele, ard comorile.

  (după Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an")

  Pasca moldovenească

  • 400 g zahăr tos, foarte vanilat * 400 g brânză de vaci • 1 00 g unt * 1 00 ml smântână

  *2 gălbenuşuri •150 migdale măcinate

  • coaja de portocală rasă şi zaharisită, stafide, după gust

  De la Păstorel gătire (care iubit-a mult Basarabia):

  Se freacă untul cremă •

  Se freacă brânza cremă

  • Se adaugă pe rând la unt, gălbenuşurile,