1545 Ibid., vol. II, p. 30-31.

1546 Ibid., pp. 48-49.

1547 Pentru perioada londoneză vezi Florin Ţurcanu, op.cit., pp.383-395; Bryan S. Rennie, „The Diplomatic Career of Mircea Eliade: A Response to Adriana Berger“, Religion, 22, 1992, pp. 375-392. Articolul lui Rennie respinge ca falacioase concluziile formulate şi ca neavenite comentariile făcute de Berger într-unul din articolele sale despre perioada londoneză a lui Eliade, pe care îl acuza de atitudine fascistă la Londra, fapt care l-ar fi făcut obiectul unei supravegheri a serviciilor secrete britanice. Rennie argumentează astfel: „The inescapable conclusion is that Berger had been biased in her treatment and presentation . She has referred to Foreign Offices files which, although listed in the index, are no longer exant and which thus cannot provide any real evidence (T6561/1522/378; T7026/318/383). She has quoted references to Eliade’s being `a member of the Iron Guard’ without reporting that the same sources admit that there was `considerable disagreement as to his sympathies’ (note 21) and, in fact, she indicates no hard evidence that Eliade ever was a member of the Guard. She has made statements which are completely insupportable; such as, ‚Eliade was detained in England because of his political activities on behalf of the Iron Guard and also of Nazi Germany’ (`Fascism and religion in Romania,’ p. 459). This is clearly not the case; Eliade was detained in Britain originally at the request of V. V. Tilea and later because of suspicions that were never confirmed of his anti-British propagandizing. She has failed to recognize even the possibility that Eliade’s actions could be more easily accounted for by his loyalty to the country of his birth than by any malice against anyone. Her suggestion before the AAR that Eliade was not a Cultural attaché (or Secretary) attempts to make a liar out of Eliade by wholly ignoring the fact that he was considered to be a cultural attaché by his own government and was appointed to the Press and Propaganda Office of the Lisbon Legation.“, p. 387.

1548 M. Eliade, op. cit., p. 73.

1549 Perioada portugheză fusese ea însăşi o perioadă a crizei, a pregătirii unei alte renaşteri: „Dar mă simt teribil de trist şi, în afară de liniştea unei mânăstiri, nu ştiu ce aş putea dori mai fierbinte. Viaţa aceasta pe care o trăim cu toţi nu are, crede-mă, nici un sens. Toate suferinţele prin care cu bucurie vrea să treacă un om nu duc nicăieri. Pentru că, pentru mine, compromisurile, mocirla, traiul bun al oportuniştilor, ipocrizia tuturor cuvintelor mari – nu sunt altceva decât «nicăieri». Dacă aş avea terminată opera vieţii mele – Viaţă nouă şi Istoria religioasă a Daciei -, m-aş retrage mâine într-o mânăstire, singurul loc pentru cei ce cred în valorile permanente ale spiritului şi au groază de descompunerea lentă a traiului bun. Mă simt îngrozitor de izolat printre cei vii. Adevărata mea comuniune o găsesc într-altă parte, în viaţa care începe de abia cu prima lopată de pământ zvârlită într-un mormânt.“, fragmentul este dintr-o scrisoare către soţia sa, din 6 mai 1941, în Mircea Eliade, Jurnalul portughez şi alte scrieri, vol. I, p. 431.

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ

ACTERIAN, Arşavir, Jurnalul unui pseudo-filozof, Cartea Românească, Buc., 1992.

ACTERIAN, Jeni, Jurnalul unei fete greu de mulţumit. 1932-1947, text ales şi note biografice de Arşavir Acterian, ediţie îngrijită, traduceri din franceză, note bibliografice şi prefaţă de Doina Uricariu, ediţia a doua, revăzută, Humanitas, Buc., 2007.

ALBÉRÈS, R.-M, Istoria romanului modern, în româneşte de Leonid Dimov, prefaţă de Nicolae Balotă, Editura pentru literatură universală, Buc., 1968.

ALEXANDRESCU, Sorin, Paradoxul român, Univers, Buc., 1998.

ALEXANDRESCU, Sorin, Privind înapoi, modernitatea, Univers, Buc., 1999.

ALEXANDRESCU, Sorin, Mircea Eliade, Dinspre Portugalia, Humanitas, Bucureşti, 2006.

ALLEN, Douglas, Mit şi religie la Mircea Eliade, Casa cărţii de ştiinţă, Cluj-Napoca, 2011.

ALTIZER, Th. J. J., Mircea Elide and the dialectic of sacred, The Westminster Press, Philadelphia, 1963.

ALTIZER, Thomas J.J., Living the death of God, State University of New York Press, 2006.

AMZĂR, Dumitru Cristian, Jurnal berlinez, ediţie îngrijită de Dora Mezdrea şi Dinu D. Amzăr, România Press, Buc., 2005.

ANDERSON, Benedict, Imagined Communities. Reflections on the Origin and Spread of Nationalism, Verso Editions and New Left Books, Londra, 1983.

ANTOHI, Sorin, Civitas imaginalis. Istorie şi utopie în cultura română, ediţia a doua revăzută, cu nu post-scriptum din 1999, Polirom, Iaşi, 1999.

ANTOHI, Sorin, coordonator, Ioan Petru Culianu. Omul şi opera, Polirom Iaşi, 2003.

ARCELLA, Luciano; PISI, Paola; SCAGNO, Roberto; a cura di, Confronto con Mircea Eliade. Archetipi mitici e identità storica, Jaca Book, Milano, 1998.

ARENDT, Hannah Arendt, Între trecut şi viitor. Opt exerciţii de gândire politică, traducere din limba engleză de Louis Rinaldo