nu sunt oamenii de rând, ci liderii lor spirituali cărora le-a venit greu să recunoască un adevăr simplu: că Iisus este Fiul lui Dumnezeu, Mesia cel pe care ei înşişi îl aşteaptă. Aşa cum Maica a fost crescută de rabini şi a intrat în altar, aşa cum s-a ştiut de venirea Lui Iisus, aşa ei au realizat ce se întâmplă, doar că nu au avut puterea şi credinţa interioară să schimbe legea care le dădea puterea economică. Cum să propovăduiască sărăcia când ei luau şi mai iau 10% din orice ban mişca pe lume? Aşa au fost acum două mii de ani, aşa au rămas şi acum închinându-se zeului Ban.

Motivaţia pentru care au lăsat să fie crucificat Iisus nu a fost salvarea omului pe pământ, ci dorinţa de a-şi păstra averile. Mă refer strict la rabini, la cei care sunt situaţi în fruntea ierarhiei iudaice. Nu spun nimic de gloată, turma care, în orbirea ei, crede tot ce i se spune, închinându-se. Ei nu au înţeles nimic din ce le-a spus Dumnezeu, Yahveh, de-a lungul timpului. Pentru că acesta este numele pe care El însuşi şi l-a dat pe munte lui Moise ca să-l transmită evreilor care îşi făcuseră, dacă ţin bine minte, viţelul de aur căruia i se închinau. Or, El, Dumnezeu, în psalmii pe care îi recită, a spus clar că nu poţi să-i oferi nimic Lui, nici jertfe de animale, pentru că toate sunt ale Lui, ci jertfă de laudă, rugăciunea. Restul sunt toate ale Lui. „Ale Tale dintru ale Tale sunt toate Doamne!“ Nu au înţeles că templul ăla al lor nu însemna nimic fără Dumnezeu. Chiar şi Iisus a vorbit despre el ca despre „Casa Tatălui Meu“. Or, mă repet, ce înseamnă o clădire fără Dumnezeu? Nimic. Şi dacă El a îngăduit să fie distrus, pentru că nimic nu se poate petrece fără voia Lui, vezi pilda lui Iov, de ce a îngăduit-o? Şi evreii şi musulmanii pot să se plimbe la Mecca, la zidul plângerii, creştinii pot merge la bisericile lor, dar dacă nu au nimic în ei, degeaba. Dacă Dumnezeu nu se manifestă prin tine, nu eşti decât un practicant al unui stil de rugăciune, un mim şi nimic mai mult. Trebuie să fii stupid să te baţi pentru o biserică, pentru un templu. Tronul lui Dumnezeu este Cerul şi biserica lui suntem fiecare dintre noi. Este mai importantă relaţia personală cu El decât orice ritual, religie, credinţă sau cult religios. Asta nu au înţeles, nici evreii, nici creştinii, nici musulmanii. Adevărata credinţă nu se strigă, nu se bate cu pumnul în piept şi nu îşi rupe hainele! Adevărata credinţă face Voia Lui care este aceeaşi oriunde, nu doar pe pământ, ci în întregul univers!

Iar Dumnezeu a îngăduit distrugerea templului pentru că era doar un lucru de faţadă, o mândrie şi un fariseism ieftin, aşa cum au ajuns şi multe dintre bisericile creştine la ora actuală.

Cunoaşterea pe care o au de la ceilalţi mari ai lor, morţi de mult, înseamnă de fapt legături pe saphirot-uri, demoni şi folosirea Chi-ului greu, corespunzător Umbrei lui Dumnezeu, deci Întunericului.

Cunoaşterea permite legarea fie a luminii, fie a umbrei dintr-un om. În general, stupizii nu înţeleg asta. Că nu ai voie să legi nici măcar răul dintr-un om pentru că el l-a acceptat cu liber arbitru. Poţi să îl cureţi şi atât.

Probabil că, după ce voi publica această carte, îşi vor modifica modul de acţiune, dar le va fi destul de greu. Ce ai învăţat în mii de ani este greu să schimbi în zile.

Cu aceeaşi firmă evreiască m-am întâlnit după ce mi-am schimbat obiectivul de pază. Alt loc în care mi-a plăcut şi care era destul de nou pentru mine, un hotel. Şi oamenii de aici mi-au plăcut, plus că am avut ocazia să descopăr lucruri noi despre diverşi oameni politici sau de afaceri. Erau cameriste care lucraseră la protocol pentru guvern şi primul ministru! Nici nu ştiţi cât de interesante pot fi discuţiile cu o persoană care lucrează la mese mai puţin oficiale şi este ciupită de fund! Câte ştie despre una alta şi dacă ştii să asculţi poţi folosi informaţia mai târziu, când ai nevoie.

Interesant la hotelul acesta este că, doar cu o zi înainte să mă duc eu, a mai murit un om, un maestru electrician, cu vechime în muncă, şi care a intrat desculţ în apă şi a pus mâna pe un cablu de 380V! În total, de la începerea construcţiei, muriseră trei oameni! Şi erau precum două blocuri de trei etaje, a căror construcţie nu avea de ce să dureze mai mult de şase luni, hai, un an. Dar problema era că intra în conflict de interese cu un alt hotel de lângă aeroport, care aparţinea aceluiaşi trust evreiesc care voia să cumpere fabrica de avioane.

Trebuie să mărturisesc că în momentul în care am ajuns acolo nici măcar nu l-am văzut. Am trecut pe lângă el! Atunci am realizat că ceva nu este în regulă cu el şi am găsit o formă gând ca un inel negru, de optzeci de metri diametrul exterior şi şaizeci cel interior. Când intram în el, mă loveam ca de un zid, iar pe porţiunea aceea de douăzeci de metri nici nu puteam gândi corect. Nu este de mirare că, deşi aveau un preţ cu circa douăzeci de euro mai mic per cameră, era mereu gol. Era vorba despre ceea ce scria Dan Seracu: o schemă făcută de maeştri. La evrei spuneam că legăturile sunt fie multiplii de şapte, datorită numărului de arhangheli planetari, fie au numărul arcanelor, şaptezeci şi opt. În general, trebuie să recunosc, sunt mai slabi în magie decât ţiganii. Dar tot am găsit demoni puşi paznici, ca să întoarcă din