carnet gros negru. Îl puse jos, între paharele de bere. Vorbești probabil despre lista pe care am făcut-o cu toate numele pe care le-am auzit.

– O mare alianță împotriva criminalității legate de bande, a spus Marele Maestru Finitan. Frumoasă idee.

Se întoarse în scaunul cu spătar înalt ca să privească afară pe fereastra biroului.

Edeard și echipa lui erau așezați pe scaune mai mici, în fața biroului mare, încercând să nu se holbeze la remarcabila priveliște oferită de locul în care era amplasată încăperea.

– Credeți că Consiliul ar susține-o, domnule? a întrebat Edeard.

Dacă nu ar fi fost ceaiul și biscuiții cu care îi serveau ge-cimpanzeii, Edeard s-ar fi putut imagina foarte bine ca parte a unei clase de ucenici smeriți la o lecție predată de Marele Maestru.

– Dacă te-ai duce la toți Maeștrii și Reprezentanții, în mod individual, pentru a le cere ajutor ca să alungi bandele, absolut fiecare dintre ei ți s-ar uita drept în ochi și ți-ar promite sprijinul lor deplin și neabătut, cu excepția lui Bise, desigur. Confidențial vorbind, nicio lege nouă destinată să-i alunge pe presupușii membri ai grupărilor criminale nu ar fi nici măcar citită în Consiliu, darămite votată.

– De ce nu? a întrebat Dinlay.

– Cheltuielile. Să dovedești în mod legal că un om este membru al unei bande ar consuma o mulțime de timp în instanța de judecată, dar și cu un avocat, care nu e deloc ieftin. Și de ce anume l-ai acuza efectiv? Dacă-i poți dovedi apartenența la o bandă, atunci îi poți dovedi infracțiunea, ceea ce îl va trimite oricum în minele de cărbuni. Nu. Ai nevoie de o altă metodă.

Edeard gemu. Și păruse o idee atât de bună.

Finitan se întoarse pentru a-i privi în față.

– Nu renunța, Edeard. Tu ești Mergătorul-Pe-Apă. Așteptăm lucruri mari de la tine acum. Zâmbi apoi enigmatic. Oricum, mai mult decât să dai târcoale în jurul bordelurilor pe timp de noapte.

Edeard roși.

– Și atunci, cum ne-ați sfătui să scăpăm de ele? a întrebat Kanseen.

– Dacă vreți să realizați ceva, va trebui s-o faceți în avantajul tuturor. Sprijinul este esențial. Cu cât aveți un sprijin mai larg, cu atât șansa de reușită va fi mai bună.

– Dar Consiliul trebuie să fi încercat să scape de bande de ani buni, a protestat Edeard. De ce nu s-a înregistrat niciun progres?

– Cu riscul de a suna plictisitor, vă repet: cheltuielile. Nu doar din punct de vedere financiar. Luați în considerare modul în care locotenenții lui Ivarl controlează docherii. Familiile de comercianți au un aranjament frumos și tacit cu Ivarl. Îl plătesc ca să-i țină sub control pe docheri. Dacă înlăturați acest control, docherii vor cere salarii decente, și pe bună dreptate. Este nevoie de îndemânare pentru a dirija echipele de ge-maimuțe ca să golească conținutul calei unei nave, sau s-o umple. Deci, ei ar lua mai mulți bani, care ar trebui să vină de la proprietarul navei, de la comerciantul depozitului și de la negustor. Acest cost va fi trecut în seama clientului. Prețul tuturor bunurilor va crește. Desigur, nu cu mult, dar e începutul unei reacții incontrolabile, o destabilizare dacă vreți. De ce ar schimba echilibrul de putere într-un aranjament care funcționează? Și docherii sunt doar vârful aisbergului. Multe alte lucruri s-ar schimba.

Încă o dată, Edeard își amintit ce spusese Ranalee. Schimbarea din exterior înseamnă revoluție.

– Dar bandele sunt un lucru rău, a insistat el. Legea trebuie să prevaleze.

– Da, într-adevăr. Dar tu, dintre toți oamenii, ar trebui să fi aflat până acum cât de bine sunt infiltrate acestea în oraș.

– Trebuie să existe o cale.

– Găsiți o modalitate de a obține un sprijin larg, a spus Finitan. După aceea, puteți merge mai departe.

– Am nevoie de sprijinul Consiliului.

– În cele din urmă, da. Dar totul trebuie să înceapă de la celălalt capăt, de jos, de pe stradă, unde bandele se fac simțite în fiecare zi. Spune-mi, înainte de a te decide să-ți pornești cruciada, ce se întâmpla acolo? Nu mă refer la nevrednicii bogați și fără valoare din clasa mea, ci la oamenii care au fost afectați în mod direct de bande și de violența lor? La oamenii care au renunțat să mai aștepte ajutor din partea polițiștilor.

– Au format asociațiile de stradă, a zis Boyd.

– Da. Vigilantismul, pe care, de asemenea, Consiliul l-a dezaprobat și nu în ultimul rând pentru că astfel de asociații eludează legea.

Edeard încerca să înțeleagă la ce făcea aluzie Finitan.

– Să sprijinim asociațiile de stradă?

– Nu. Căpitanii secțiilor de poliție nu sunt de acord, pentru simplul motiv că asociațiile de stradă le subminează autoritatea. Și pe a lor, și pe cea a instanțelor de judecată.

– Atunci ce? a întrebat el confuz.

– Nu poți să le sprijini, dar nimic nu te poate opri să dai de băut într-o tavernă, după ce ieși din schimb, nu-i așa?

– Ah, a spus Macsen. Și am putea doar să discutăm despre cine se duce la comercianți pentru a le stoarce bani și despre cum arată și unde locuiesc.

– Într-adevăr, ați putea.

– Și acei cetățeni au dreptul de a solicita asistență atunci când îi vizitează bandele, a spus Kanseen.

– Dacă ar ști sigur că va veni o echipă de polițiști, ar fi mai dispuși să coopereze, s-a arătat de acord Finitan.

– Și dacă ulterior se va dovedi că cooperarea la acest nivel funcționează…, medită Edeard.

– Ar primi sprijin, a concluzionat Finitan. Un sprijin de la oameni care nu sunt ușor de cumpărat cu calul maro al tranzacțiilor politice. Iar presiunea asupra Reprezentanților cartierelor ca să continue și să extindă campania va crește.

– Dar ne-am întors la problema inițială, a spus Edeard. Arestarea și trimiterea lor în judecată. Fiecare caz durează săptămâni și costă o avere. Ca să nu mai vorbim că ne-ar bloca pe noi zile întregi așteptând să fim chemați ca martori.