n-ai cu ce să-l bei decât cu un rachiu dl mere, oriunde de prin Subcarpaţi. Dacă te-ai avântat şi ai copt în „polenta" şi alte felurite chestii, atunci nu mm e neapărat fel de intrare, ci fel-fel, şi deci merge cu vin, dar mai alb şi mai sec, obligatoriu zglobiu, ca Mustoasa de Măderat din podgoriile Aradului Galbena din Odobeşti sau Crâmpoşia din Drăgăşani sau alte vinuri, tot aşa de jucăuşe, din Moldova, Valahia ori Ardeal.

  Anul Nou Pastoral e un scenariu ritual de înnoire a timpului la moartem şi renaşterea anuală a Sângeorzului, zeu hipomorfal vegetaţiei, protectorat cailor, vitelor cu lapte şi holdelor semănate, identificat cu zeul antic geto-dac Cavalerul Trac.

  Anul Nou Păstoresc începe toamna, la împerecherea oilor, Comportamentul de reproducere al oilor împarte Anul pastoral în ofouq sezoane simetrice: iarna fertilă, între Sâmedru (26 octombrie) şi Sângeorm (23 aprilie) şi vara sterilă, între Sângeorz şi Sâmedru.

  Peste Sângiorz, Biserica creştină a suprapus pe Sfântul Mare Mucenim Gheqrghe.

  În tradiţia populară, Sângiorzul, deschizătorul anului şi al verii pastorală şi Sâmedru, deschizătorul iernii pastorale, ar purta la brâu cheile anului cui care primul înfrunzeşte codrul iar al doilea îl desfrunzeşte.

  Moartea şi renaşterea simbolică a timpului la Sângeorz sunt exprimatei prin sărbători, obiceiuri şi practici magice de un rar arhaism. Sacrificiul anuali al divinităţii, redat în ipostaza sa fitomorfă (Ramura Verde, Pomul de Mă i, Sânjor, Arminden etc.), zoomorfă (mielul sau iedul) sau antropomorfa! (Sângeorzul, Bloaja), se alătură cu prepararea unor alimente şi băuturi ritualei (colacii de Sângeorz, vinul roşu amestecat cu pelin),

  • Aprinderea Focului Viu, purificarea de moroi şi strigoi prin strigăte şi sunete de trâmbiţe, tulnice şi buciume, se îngemănează cu sorcovitul oamenilor şi vitelor cu urzică, leuştean şi pelin. Săvârşirea unor acte de bunăvoinţă şi tolerantă, stingerea unor conflicte şi duşmănii sunt înfrăţite cu slobozirea vitelor, în special a vacilor cu lapte, să pască pe unde poftesc, inclusiv prin lanurile de grâu.

  Spre deosebire de sărbătorile Anului Nou Civil, la sărbătorile de Sângeorz se desfăşoară şi activităţi practice: alesul oilor, prepararea Unsorii Oilor (medicament magic obţinut din plante şi grăsimi animale pentru vindecarea vitelor pe timpul verii), tunsul şi urcarea oilor la munte, semănatul cu predilecţie a unor plante (busuiocul, meiul), observaţii şi previziuni meteorologice şi climatice.

  (Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an")

  BALMOŞ DE BUCOVINA

  Un balmoş greu, cu lăptarii multe, grase toate, care numai la stână se poate face cum trebuie, în ceaun cât o fântână, mirosind a fum.

  l kg mălai • 2 litri smântână • 400 g unt

  500 g telemea (mai sărată, că primeşte) l kg caş proaspăt

  • Se pun la fiert smântână şi 200 g unt

  Se mărunţeşte brânza

  Când începe să bulbucească fiertura, se presară mălaiul, puţin câte puţin, amestecând mereu

  Se adaugă brânza, se amestecă până e totul o mămăligă

  Se oferă în blide cu caş fărâmiţat şi bucăţele de unt

  În ajunul Crăciunului, stăpânii de oi pun un „bruş" mare de sare, învelit bine, sub pragul casei peste care se umblă, unde îl lasă până în ziua de Ales – 22 aprilie – când îl vor macină, îl vor amesteca cu târâte şi-l vor da oilor în mâncare.

  (Ofelia Văduva – „Paşi spre sacru") "

  CIUMPERCI l poală de ciuperci de pădure * 250 g telemea

  100 g caş sau caşcaval ras • 1 căpăţână usturoi mare l legătură ceapă verde

  • verdeţuri – mărar, leuştean

  50 g unt

  • 50 ml vin alb

  Se separă pălăriile de cozi şi se pun la fiert

  * Cozile se toacă şi se pun la călit în unt, până se rumenesc uşor, apoi se scot în alt vas

  • Când pălăriile sunt fierte se scurg de zeamă, se pun în tigaia în care au fost cozile şi se lasă să se rumenească

  În acest timp se amestecă cozile prăjite cu brânza sfărâmată, caşcavalul şi usturoiul pisat

  Se toarnă în tigaie peste pălării, se lasă până când se topeşte brânza şi se întinde, ca praştia, caşcavalul

  * Se adaugă la sfârşit, ca să se stingă, un pic de vin alb

  Deci, mai întâi, s-au făcut, la stânile de pe izvoarele Bistricioarei, ciuperci cia brânzeturi şi verzituri. Acum, iată, „ciumpercile" au coborât (dar nu mult) mai la vale, unde au dat de vin şi altele. Merge cu un vin alb demisec, o Fetească Alba mai lejeră, aş recomanda-o pe cea de Bucium-Iaşi, are corp, deşi rămâne melodioasă şi sprinţară.

  URDĂ CU MĂRAR

  •500 g urdă • 100 g smântână * 50 g unt

  * sare după gust, * 6 fire ceapă verde

  • o jumătate cană frunzuliţe de mărar verde

  • Se toacă mărunt mărarul şi ceapa

  * Se freacă untul cu urda, sarea şi smântână, până devin o cremă

  • Se lasă la rece câteva ora, se oferă cu mămăligă caldă

  Lângă Bacău, pe Valea Uzului, acolo unde Moldova e un pic Ardeal, şi dealul e mai mult munte, împreună cu acest foarte primăvăratec şi românesc aperitiv ţi se dă o ţuică un pic mai tare, în care cineva a uitat peste iarnă, parcai pentru a schimba mersul timpului, o mână de prune uscate!

  Timpul se măsoară în Calendaru 1 Popular prin personificări mitice care se nasc, trăiesc, îmbătrânesc şi mor la anumite date calendaristice. Astfel, începând cu noaptea morţii şi renaşterii lui Crăciun, divinităţile populare masculine care au preluat în mare parte numele sfinţilor creştini se metamorfozează, ca vârstă şi atribuţii, împreună cu mediul înconjurător şi cu derularea implacabilă a timpului calendaristic: Sânuăsâi este un tanări chefliu care stă călare pe butoi, iubeşte şi petrece pentru că a avut şansa să primească, la împărţirea sărbătorilor, prima zi a anului (l ianuarie); Sântoader Şi Sângiorz (23 aprilie) sunt voinici, călări pe cai, personificări autentice ale primăverii; Sântilie (20 iulie) matur; Sâmedru (26 octombrie) este matur, îndrum spre