• Se acoperă cu celelalte 3 foi şi se presează, să se lipească

  * Se înveleşte bine alviţa în foaia de pergament

  * Se acoperă cu o altă tavă sau o scândură, să se preseze, şi se lasă la rece, 3-4 zile, să se-ntărească

  Sub Baterea alviţei însă se înţelege o datină, care se face totdeauna în ziua de Lăsatul secului şi care e uzitată mai cu seamă între copiii din Muntenia, Leagă o sfoară de o grindă, în dreptul mesei sau în alt loc undeva; de capătul sforii leagă un cocoloş bun de aluiţă, şi apoi toţi copiii stau roată de jur împrejurul mesei cu gurile căscate ca să poată prinde cocoloşul de aluiţă.

  Unul poartă sfoara de jur împrejur pe la toţi şi, când se apropie boţul de aluiţă pe la gurile lor, ei se răpăd asupra lui ca să-l prindă, căci care-/ prinde a lui este toată alviţa aceea.

  Pe urmă, dacă s-a prins cocoloşul acela, mai pune altul şi tot aşa până se găteşte toată aluiţă, pe care o cumpărase în scopul acestei petreceri.

  În Brăila, în Galaţi, precum şi în alte oraşe de pe malul Dunării, alviţa care e făcută din zahăr, miez de nucă şi făină şi care e dulce şi cleioasă, se joacă sau se bate astfel: Se bate în tavan un cui, de cui se prinde o aţă, iar la capătul aţei se leagă o bucată de aluiţă în care se pune un franc sau un galben.

  Tatăl balanţează aţa şi toţi cei din casă stau cu gura căscată ca să prindă aluiţă.

  Cine-o prinde cu gura o mănâncă şi ia banul. Ceilalţi îl invidiază. Copiii care n-o pot prinde plâng.

  Iar când se prinde alviţa de părul vreunuia şi nu se poate desface, atunci se nasc râsete.

  Astfel petrec cu toţii până după miezul nopţii, anume ca să fie străji pentru că după credinţa lor în ziua aceasta va sta Domnul nostru Hsus Hristos la judecată,

  (S. F1. Marian – „Sărbătorile la români")

  GHIUDEM

  2 kg carne vacă * 2 kg carne vier

  500 g osânză * 500 g slănină crudă chimen, usturoi, piper, după voie * 0,5 litru vin vechi, tare maţe de vacă, bine grijite

  * sare, câtă vă place (dar nu prea puţină, că e cârnat aici, nu cartof fiert de regim)

  • Carnea se mai poate toca şi la maşină, dar osânza şi slănina numai la cuţit

  * Se freacă bine tocătura cu sare şi miroase, se înmoaie-n vin

  • Se umplu maţele îndesat, se leagă şi se pune ghiudemul la teasc, 1 zi, apoi la vânt, 3 zile, şi iar la teasc 1 zi; apoi se lasă să se usuce, la rece, în cămară, destul, până-i vine rândul

  Prin excelenţă sudic, ghiudemul este un mezelic de ţuică, lângă o telemea şi o măslină, cu niscai „icre moiu".

  SUPA MOŞIERESEI

  3 cartofi • 2 morcovi • 1 gulie l vărzucă dulce * 1 pahar mazăre verde • 1 ceapă

  * 1 ceaşcă fasole verde • 2 litri supă de oase * 2 linguri unt l legătură pătrunjel • 1 pahar smântână • 1 ou

  Toate legumele se taie tăieţei

  * Supa se pune la fiert cu mazărea

  * Gulia, varza, morcovii, ceapa, fasolea verde se călesc în unt

  * După ce s-au muiat un pic se pun în supă să clocotească 1 sfert de oră

  * Se toacă pătrunjelul

  * Se bate oul cu smântână şi un pic de supă

  * Se adaugă supei şi cartofii, să mai fiarbă încă 1 sfert de oră * Se drege cu ou şi smântână, se presară verdeaţă

  Aşa-i spun fierturii acesteia ialomiţenii, şi ştiu ei de ce, MUSACA DE VINETE

  Şi grecul şi turcul fac, fiecare în felul lui, mâncarea asta, şi o fac prea de demult (se pare că totuşi grecii au inventat-o) ca să putem noi măcar visa la vreun dreptuleţ de autor. Dar, cum se-ntâmplă de obicei în ţara asta destabilizantă – mi s-au plâns destui străini oneşti că „una vin şi alta pleacă", că vin marţi cartezieni-sceptici şi pleacă joi balcanici-exaltaţi – n-am fost în stare să ţinem inte nimic, nici ce ne-au învăţat turcii şi grecii, nici ce înseamnă respectul faţă de copyright!

  La nord de Dunăre, musacaua şi-a pierdut nu numai „K"ul" originar, ci şi mai toată tehnologia, păstrându-şi doar, asta-i drept, principiile primare.

  * 750 g carne viţel tocată • 2 cepe

  * 500 ml supă vită * 2 ouă * 2 kg vinete * 1 kg roşii

  * pătrunjel verde * sare, piper * 100 g unt

  * 100 ml ulei floarea soarelui * 1 pahar vin alb parfumat

  Lucrarea anevoioasă: * Se taie vinetele felii rotunde de 1-1,5 cm grosime

  Săraţi puţin fiecare felie, pe ambele părţi, presaţi-le între două scânduri cu ajutorul unei greutăţi, să iasă apa, cam 1 oră

  Până se scurg, tocaţi ceapa şi pătrunjelul, tăiaţi roşiile felii, bateţi ouăle, puneţi supa la-ncălzit, aşa, ca să treacă vremea

  Puneţi feliile de vânătă într-o cârpă fierbinte de uscată, ca o tuşă finală a pregătirii

  * încingeţi untul împreună cu untdelemnul, puneţi vinetele la prăjit un pic, până se rumenesc pe ambele părţi – apoi le daţi deoparte (e ceva de lucru!) s-aştepte, c-a veni iar vremea lor

  În aceeaşi tigaie, continuaţi cu rumenirea cepei

  Când ceapa s-a-nmuiat şi îngălbenit uşor se adaugă carnea

  * Când începe să sfârâie se toarnă un polonic de supă fierbinte, se acoperă şi se lasă să fiarbă înăbuşit, la foc mic, adăugându-se supă din când în când, până când s-a-nmuiat carnea

  S-a muiat? Perfect, Daţi capacul deoparte şi măriţi focul, să scadă şi să se rumenească ce-i de scăzut şi ce-î de rumenit

  Când a rămas numai grăsime, încă 3 minute de