Cărți «Arta conversatiei citeste romane online gratis PDf 📖». Rezumatul cărții:
După şapte ani, am înţeles de ce se pedepsea Bunica astfel: după şapte ani, şi-a cumpărat car cu boi, a dezgropat oasele Bunicului, le-a pus într-un sicriu, le-a urcat în car, şi-a pus într-o lădiţă puţinul ei avut – trei saci de făină pe care şi-o luase ani de zile de la gură şi-un sac de colaci alături cu sicriul – şi a pornit-o, într-o zi de septembrie, din inima Bărăganului spre Cernaţi. Pe unde trecea, bărbaţii se descopereau, femeile-şi făceau cruce, iar ea desfăcea sacul cu colaci mereu împrospătaţi şi zicea: „Luaţi, oameni buni. Să fie de sufletul robului lui Dumnezeu – Vasile”. Se oprea-n câte-un sat, păştea boii şi ruga câte-un gospodar s-o lase şi pe ea să frământe şi să coacă un cuptor de colaci de sufletul celui pe care-l ducea din străini la locul lui din neam de neam. O chemau oamenii la masa lor şi pe lângă colacii făcuţi de Bunica dădea fiecare câte ceva de sufletul morţilor lui şi toţi se uitau la Bunica şi ziceau: „Brava dumitale, dadă, că duci omul să hodinească la locul lui”. „Mi-o fi destul că doi feciori şi-un ginere sunt îngropaţi în ţară străină că, dac-aş fi ştiut unde să mă duc, mă duceam şi după oasele lor de le-aduceam. Ce să facem, dac-aşa au fost timpurile…”.
Şapte zile au bătut drumurile oasele Bunicului până s-ajungă-n satul