Cărți «Ziua Furnicilor citește top 10 cărți .Pdf 📖». Rezumatul cărții:
Alt reportaj, de data aceasta despre obezitate. Sunt explicate anorexia şi obezitatea. Furnica se revoltă.
Recepţie: Ce mai e şi cu indivizii ăştia care mănâncă fără socoteală? Mâncatul e actul cel mai simplu şi mai firesc de pe lume. Până şi o larvă ştie să se hrănească. Când o furnică-cisternă se umflă, ghiftuindu-se de mâncare, ea o face pentru binele comunităţii şi este mândră de corpul ei îngroşat, nu ca femelele acestea Degete care se vaită pentru că nu sunt în stare să mănânce cu măsură!
103 se dovedea o telespectatoare neobosită.
Cei doi Ramirez îşi închiseseră magazinul de jucării. Laetitia şi Jacques dormiră în camera de oaspeţi. Făceau cu schimbul pentru a-i răspunde necontenit furnicii.
103 este lacomă de informaţii de orice fel. Totul o interesează: regulile fotbalului, ale tenisului, ale jocurilor, războaiele dintre Degete, politica diverselor naţiuni, paradele nupţiale ale Degetelor. Desenele animate o încântă prin grafica lor simplă şi clară şi se extaziază vizionând Războiul stelelor. Nu reuşeşte să înţeleagă întreg scenariul filmului, dar anumite secvenţe îi amintesc de luptele de la Stupul de aur.
103 consemnează totul în feromonul ei zoologic. Degetele astea au o imaginaţie!
189. ENCICLOPEDIE
UNDĂ: orice obiect, idee sau persoană poate fi redusă la o undă. Undă de formă, de sunet, de imagine, de miros. Undele acestea intră fără greş în interferenţă cu alte unde, atunci când nu se află în vidul infinit.
Interferenţele dintre undele-obiecte, idei, persoane sunt un fenomen pasionant. Ce se întâmplă când se combină rock and roll-ul şi muzica clasică? Ce se întâmplă când filozofia se combină cu informatica? Ce se întâmplă când arta asiatică se combină cu tehnologia occidentală?
Când se varsă o picătură de cerneală în apă, cele două substanţe au un nivel de informaţie foarte scăzut, uniform. Picătura de cerneală e neagră, iar paharul de apă e transparent. Cerneala, căzând în apă, declanşează o criză.
Momentul cel mai interesant al acestui contact este cel în care apar nişte forme haotice: clipa dinaintea dizolvării. Interacţiunea dintre cele două elemente diferite produce o figură foarte complexă. Se formează nişte volute complicate, nişte forme contorsionate şi tot felul de filamente care se diluează puţin câte puţin, făcând ca apa să capete în cele din urmă o culoare cenuşie. În lumea obiectelor, figura aceasta complexă este greu de imobilizat, dar în lumea vie o asemenea întâlnire se poate întipări în memorie, rămânând acolo pentru totdeauna.
EDMOND WELLS,
Enciclopedia cunoaşterii relative şi absolute, volumul II.
190. CHLI-POU-NI SE FRĂMÂNTA
Chli-pou-ni e îngrijorată. Musculiţele-soli întoarse din Orient raportează că din cruciada contra Degetelor nu a mai rămas nimic, deoarece a fost nimicită de o armată degetală care proiectase nişte tornade de "apă înţepătoare".
Atâtea legiuni, atâţia soldaţi, atâtea speranţe risipite în zadar!
Stând faţă în faţă cu cadavrul mamei sale, regina Bel-o-kan-ului îi cere sfatul. Carapacea este însă goală şi uscată şi nu-i răspunde nimic. Chli-pou-ni măsoară nervoasă loja nupţială. Nişte lucrătoare vor să se apropie de ea ca s-o mângâie şi s-o liniştească, dar ea le respinge vehement.
Dintr-o dată, regina se opreşte şi îşi înalţă antenele cât poate de sus.
Trebuie să existe un mijloc de-a le distruge.
Şi se năpusteşte spre Biblioteca chimică, continuând să emită acelaşi feromon:
Cu siguranţă că există un mijloc de-a le distruge.
191. CE CREDE EA DESPRE NOI
Au trecut deja cinci zile de când 103 se uită, fără cea mai mică pauză, la televizor. Nu emisese decât o singură cerere: să i se dea o capsulă de care avea nevoie ca să-şi depoziteze feromonii zoologici despre Degete.
Laetitia privi la ceilalţi:
― Televiziunea a ajuns un drog în toată regula pentru furnica asta!
― Pare să înţeleagă tot ce vede, observă Méliès.
― Probabil că doar a zecea parte din ce e pe ecran, nu mai mult. Ea este ca un nou-născut în faţa televizorului: ce nu înţelege, interpretează în felul ei.
Arthur Ramirez era de o cu totul altă părere.
― Cred că o subestimaţi. Comentariile pe care le-a făcut despre războiul syrako-syranian sunt cât se poate de judicioase. Pe deasupra, e în stare să aprecieze desenele animate ale lui Tex Avery.
― Eu unul nu o subestimez deloc, spuse Méliès, şi tocmai asta mă îngrijorează. Măcar de-ar interesa-o numai desenele animate! Ieri însă m-a întrebat de ce ne străduim atâta să ne chinuim unii pe ceilalţi.
Toţi fură consternaţi. Aceeaşi întrebare îi frământă: Oare ce crede ea despre noi?
― Ar trebui să avem grijă să nu perceapă imagini prea negative despre lumea noastră. E de-ajuns să schimbăm canalul la timp, la urma urmei, adăugă comisarul,
― Nu, protestă stăpânul spiriduşilor. Experienţa aceasta este prea interesantă. Pentru prima oară, o fiinţă vie ne-umană ne judecă. Să-i lăsăm furnicii noastre libertatea de-a ne judeca şi de-a ne spune cât valorăm la modul absolut.
Se întoarseră toţi trei în faţa maşinii "Piatra de la Rosetta". În clopotul său, musafirul de vază îşi ţinea capul lipit de ecranul cu cristale lichide, fremătând din antene şi salivând intens feromoni în timp ce urmărea o campanie electorală. Se vedea clar că ascultă cu toată atenţia discursul preşedintelui Republicii, luând o mulţime de notiţe.
Emisie: Salutări, 103.
Recepţie: Salutări, Degetelor.
Emisie: Totul e-n regulă?
Recepţie: Da.
Pentru ca 103 să poată urmări în voie emisiunile, Ramirez fabricase o telecomandă microscopică ce-i permitea furnicii să comute din interiorul clopotului experimental. Insecta se folosea de ea până la abuz.
Experienţa mai dură câteva zile.
Curiozitatea furnicii părea inepuizabilă. Le cerea întruna Degetelor alte şi alte explicaţii. Ce înseamnă comunismul, motorul cu explozie, deriva continentelor, ordinatoarele, prostituţia, asigurările sociale, trusturile, deficitul economic, cucerirea spaţiului, submarinele nucleare, inflaţia, şomajul, fascismul, meteorologia, restaurantele, aratul, boxul, contracepţia, reforma universitară, justiţia, exodul rural?
103 a acumulat deja trei feromoni zoologici despre Degete.
În cea de-a zecea zi, Laetitia Wells nu mai rezistă. Poate că nu prea îi apreciase ea pe oameni până atunci, dar avusese dintotdeauna simţul familiei. Or, vărul