Se simte sfâşiată între două emoţii opuse: frica, străină speciei sale şi o alta, care în schimb îi este cât se poate de caracteristică: curiozitatea!

De o sută de milioane de ani, furnicile cunosc un progres perpetuu. Mişcarea evoluţionistă lansată de Chli-pou-ni nu este decât una dintre expresiile nevoii, tipice furnicilor, de-a înainta necontenit şi de-a ajunge mereu mai departe.

103 683 nu face nici ea excepţie. Curiozitatea îi alungă frica. La urma urmei, un craniu golit de sânge care vorbeşte de rebeli şi de cruciade contra Degetelor nu e un lucru prea obişnuit!

103 683 îşi curăţă antenele, gest care la ea trădează nevoia de-a face un bilanţ.

Şi le ridică apoi spre un cer nesigur.

Aerul este apăsător, de parcă o prezentă prădalnică ar sta undeva la pândă, gata să se ivească şi sa ameninţe Oraşul. Ramurile dimprejur sunt agitate de o adiere bruscă. Copacii par să-i spună să fie atentă, dar copacii pot să spună orice. Sunt atât de mari că nu le pasă de dramele care se desfăşoară printre rădăcinile lor. 103 683 nu apreciază deloc mentalitatea copacilor, care constă în nepăsare şi nemişcare totală. Ca şi cum ar fi invincibili! Se întâmplă, totuşi, ca ei să se prăbuşească, rupţi de furtună, calcinaţi de trăsnet sau pur şi simplu roşi de termite. Atunci e rândul furnicilor să se arate insensibile la înfrângerea lor.

De altfel, un proverb al furnicilor pitice precizează: Cei mari sunt totdeauna mai fragili decât cei mici.

Degetele or fi oare nişte copaci mobili?

103 683 nu-şi pierde timpul cu asemenea gânduri. Ea a luat deja o hotărâre: cea de-a verifica spusele craniului.

Pătrunzând în furnicar printr-un pasaj îngust din apropierea depozitului de gunoi, ea ajunge la bulevardul periferic. De-acolo pornesc în toate direcţiile mari magistrale ducând la Oraşul interzis. Ea însă nu merge într-acolo, ci o ia pe nişte drumuri atât de înclinate, că e nevoită să se agaţe cu ghearele. Se lasă să alunece într-un coridor abrupt şi ajunge la o intersecţie de galerii nu prea aglomerate, în pofida traficului cotidian.

Lucrătoare ocupate până peste cap cu transportul alimentelor şi al rămurelelor o salută pe 103 683. La furnici nu există nici un fel de glorie personală; cu toate acestea, multe dintre cele de aici ştiu că această luptătoare a fost acolo, în ţinutul Degetelor, că a văzut capătul lumii şi s-a aplecat peste marginea planetei.

103 683 îşi ridică antena şi se interesează de locul unde se află staulele de scarabei. O lucrătoare precizează că sunt situate la etajul -20, în cartierul de sud-sud-vest, imediat la stânga după grădinile cu ciuperci negre.

103 683 porneşte la trap într-acolo.

De la incendiul de anul trecut s-au schimbat multe lucruri. Vechiul oraş Bel-o-kan era construit pe cincizeci de etaje în înălţime şi alte cincizeci în adâncime. Reproiectat de Chli-pou-ni, noul oraş se mândreşte cu optzeci de etaje pe înălţime. Adâncimea nu a putut fi modificată din pricina stâncii de granit care ţine dintotdeauna loc de planşeu.

În timp ce îşi vede de drum, luptătoarea îşi admiră metropola necontenit ameliorată.

Etajul +75: iată creşele termoreglate cu humus în descompunere şi sala de uscare a nimfelor, cu nisipul ei fin care absoarbe umiditatea. Datorită unui sistem de tobogane în pantă lină, ouăle pot fi de-acum coborâte cu uşurinţă până la etajele de terapie intensivă, unde dădacele cu abdomenul greu le ling în permanenţă. În acest fel, ele fac să treacă prin învelişul transparent al coconilor proteinele şi antibioticele necesare creşterii şi dezvoltării lor perfecte.

Etajul +20: iată rezervele de carne uscată, cele de felii de fructe şi de făină de ciuperci. Totul e acoperit cu acid formic, pentru a le feri de descompunere.

Etajul +18: aici, cuve făcute din frunze uleioase păstrează acizii militari experimentali fumegânzi. Cu vârfurile mandibulelor prelungi, chimiştii testează capacitatea dizolvantă a fiecăruia. Unii sunt obţinuţi din fructe, cum este acidul malic, extras din mere. Altele au o origine mai neobişnuită: acidul oxalic este extras din măcriş, iar acidul sulfuric din nişte pietre galbene. Pentru vânătoare, foarte recentul acid formic cu o concentraţie de 60% este ideal; e adevărat că arde puţin măruntaiele, dar provoacă distrugeri incomparabile. 103 683 l-a încercat deja.

Etajul +15: sala de lupte de aici a fost supraînălţată. Soldaţii se antrenează în înfruntări corp la corp. Noile figuri sunt amănunţit descrise pe feromoni mnezici, destinaţi Bibliotecii chimice. Tendinţa actuală constă în a înlocui saltul direct în capul adversarului cu tăierea labelor acestuia, una câte una, până ce nu se mai poate mişca. Ceva mai încolo, câţiva artilerişti se antrenează să dizolve cu un jet precis nişte grăunţe dispuse la zece paşi distantă.

Etajul -9: iată staulele cu păduchi-de-frunză. Regina Chli-pou-ni a ţinut ca toate staulele să fie incluse în Oraş, astfel încât să se elimine riscul ca turmele să fie atacate de ferocele buburuze. Nişte lucrătoare sunt ocupate să le arunce bucăţi de ilice, pe care animalele se grăbesc să le golească de orice urmă de sevă.

Coeficientul de reproducere a păduchilor a crescut: de-acum el a atins zece animale pe secundă. 103 683 are norocul să asiste în trecere la un fenomen rar. Un păduche naşte un pui, care la rândul său e pe punctul de-a naşte şi zămisleşte un păduche şi mai mic. Iată cum devii mamă şi bunică laolaltă într-o singura clipa.

Etajul 14: ciupercăriile se întind cât vezi cu ochii, alimentate de bazinele cu compost în care fiecare vine să-şi depună excrementele. Nişte agricultoare taie rizomii prea înalţi, în timp ce altele depun myrmicacină, care le va proteja de paraziţi.

Deodată, lui 103 683 îi taie calea un animal de culoare verde, urmărit de un altul de aceeaşi culoare. Par să se bată cu înverşunare. Intrigată, furnica întreabă ce sunt insectele acestea curioase. Nişte ploşniţe cavernicole mirositoare, i se răspunde, care fac dragoste în permanenţă, în toate felurile imaginabile, oriunde şi cu oricine. Este cu siguranţă vietatea dotată cu sexualitatea cea mai insolită de pe planetă. Chli-pou-ni le studiază cu predilecţie.

Din toate timpurile şi în toate furnicarele au proliferat vietăţile comensale. Au fost evidenţiate peste două mii de specii de insecte, de miriapozi şi de arahnide